- Scris de Lilian Iordache Lilian Iordache
- Categorie: Stiri recente Stiri recente
- Creat: 18 Aprilie 2026 18 Aprilie 2026
- Accesări: 68 68
Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026 se lansează la Palatul Suțu o carte-eveniment despre Mănăstirea Vorniceasa a Chiajnei, soția marelui vornic Cernica, ctitorul Mănăstirii Cernica, despre satul medieval Mărăcineni, precum și despre cercetările și descoperirile arheologice ale lui Gheorghe Cantacuzino din această zonă.
Nu în fiecare zi istoria adâncă a comunei Cernica ajunge în prim-planul unui eveniment cultural din București. Miercuri, 6 mai 2026, de la ora 14:00, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, va avea loc lansarea volumului „Așezarea medievală din zona lacului Cernica pe baza cercetărilor profesorului Gheorghe Cantacuzino din anii 1960–1976”, semnat de George Trohani și Camelia-Mirela Vintilă. Pentru cei care iubesc istoria locului, dar și pentru cei care au trecut de zeci sau sute de ori pe lângă lacul Cernica, prin Căldăraru sau spre Mănăstirea Cernica fără să știe ce se ascunde în pământul acestor locuri, această lansare merită toată atenția.
Cartea nu este doar o simplă apariție editorială, ci o lucrare care readuce în lumină una dintre cele mai importante zone arheologice legate de comuna Cernica. Potrivit prezentării volumului, cercetările desfășurate între anii 1960 și 1976 în zona satului Căldăraru au valorificat un spațiu în care au fost identificate urme de locuire din mai multe epoci, de la Paleolitic până la sfârșitul Evului Mediu. Volumul este publicat de Editura Muzeului Municipiului București în 2026, iar Muzeul Municipiului București îl prezintă ca pe o monografie bazată pe documentații arheologice esențiale și amplu ilustrată.
Ce face însă această carte cu adevărat specială pentru Cernica este faptul că ea vorbește despre un teritoriu concret, viu în memoria locală și încă prea puțin cunoscut la adevărata lui valoare. Volumul privește în special Mănăstirea Vorniceasa a Chiajnei, de pe teritoriul satului Căldăraru, satul medieval Mărăcineni și transformările legate de acest areal care au o importanță aparte pentru înțelegerea începuturilor și evoluției zonei. (Vox Cernica)
Foto: Inscriptionat pe cruce: Manastirea Iezerul de Maici descoperita in 1960 de Academia RPR. Aici este altarul.
Sursele publice arată că, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, satul Mărăcineni era legat de moșia stăpânită de postelnicul Radu Captariu, iar la începutul secolului următor satul și reședința au intrat în posesia jupâniței Chiajna, soția marelui vornic Cernica. Aceasta a schimbat destinația acestui complex feudal, transformându-l în ceea ce documentele numeau mai târziu „mănăstirea de pe Colentina ce se chiamă la Malul Iezărul”. Legătură dintre izvoarele istorice, descoperirile arheologice și memoria locului face ca volumul ce va fi lansat pe 6 mai să fie de mare interes pentru locuitorii comunei Cernica.
Și mai impresionant este tabloul arheologic reconstituit prin aceste cercetări. În anii 1960–1976 au fost deschise și săpate aproximativ 110 șanțuri, cu campanii de lucru care au durat, în medie, 3–4 luni pe an. Investigațiile au dus la descoperirea unor urme rare ale culturii aurignaciene din Paleoliticul superior, a unor așezări neo-eneolitice, a uneia din cele mai mari necropole din S-E Europei și a unor morminte preistorice (5355–4940 î.Hr., 379 de morminte pe o suprafață de 1.2 Ha), a unor vestigii din epoca bronzului și din perioada getică, dar și a unui amplu complex medieval. Acesta cuprindea locuințe, vetre și cuptoare, gropi casnice și de bucate, construcții de cărămidă reprezentate printr-o biserică, o clopotniță și o locuință, cimitirul din jurul bisericii, terasări medievale și numeroase materiale arheologice. Cu alte cuvinte: sub pământul de la Căldăraru ("la morți") nu stă doar „ceva vechi”, ci o istorie stratificată, impresionantă, care spune mult despre rădăcinile acestei zone.
Cei doi autori dau, de altfel, greutate reală acestei apariției editoriale. George Trohani este arheolog și cercetător, doctor în istorie, cu o activitate îndelungată în cadrul Muzeului Național de Istorie a României și cu numeroase contribuții științifice în domeniul arheologiei și patrimoniului. Acesta nu este legat de profesorul Gheorghe Cantacuzino doar prin tema acestei cărți, ci și printr-o relație științifică mai veche: a colaborat cu acesta în lucrări de specialitate și a contribuit ulterior la valorificarea și continuarea cercetărilor sale privind Cernica și alte situri arheologice.
Camelia-Mirela Vintilă este afiliată Muzeului Municipiului București, iar pagina ei de autor o leagă explicit și de studii despre Necropola de la Cernica.
Pentru VoxCernica și pentru cititorii rubricii de istorie locală, această lansare are și o valoare simbolică aparte. De ceva vreme, portalul nostru adună, publică și readuce în atenția publicului materiale despre Cernica și cercetările care au dat o voce arheologică acestei zone. Chiar pagina dedicată satului Căldăraru din secțiunea de istorie locală pune la dispoziție materiale și descrieri care trimit direct la cercetările arheologice din aceasta zona și la raportările privind satul medieval si Manastirea Vorniceasa descoperita aici. Lansarea de la Palatul Suțu vine, așadar, ca o confirmare că istoria locală a comunei Cernica nu este o simplă curiozitate de arhivă, ci un subiect serios, viu și demn de a fi cunoscut de locuitorii acestei comune si de publicul larg.
Palatul Suțu se află pe Bd. I.C. Brătianu nr. 2, cu acces direct de la stația de metrou Universitate. Pentru locuitorii din Cernica care ajung în București pe 6 mai, evenimentul poate fi nu doar o lansare de carte, ci și o întâlnire cu o parte din trecutul propriei comunități, spusă de specialiști și susținută de zeci de ani de cercetări.
Pe 6 mai, la Palatul Suțu, nu se lansează doar o carte. Se redeschide o fereastră spre Cernica veche, spre Căldăraru medieval, spre urmele Doamnei Chiajna și spre munca arheologilor care au încercat să scoată la lumină o istorie pe care locul acesta o poartă de secole. Pentru cei din comuna Cernica, este un eveniment care merită văzut, ascultat și dus mai departe.
Mai jos imagini video din anul 2012 de la locul altarului fostei Manastiri Vorniceasa - Iezarul de maici, Cernica, Caldararu precum si alte date si informatii istorice despre acest sit arheologic / monument istoric:
- Scris de Lilian Iordache Lilian Iordache
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 13 August 2024 13 August 2024
- Accesări: 1830 1830
Va prezentam noi imagini din Arhivele Nationale, din timpul cercetarilor de la renumitul situl arheologic ("la morți", așa cum îi spunem noi locuitorii din Căldararu), descoperit intre anii 1960 - 1975, langa satul Caldararu, Cernica, sit reprezentat de trei mari monumente istorice si o locuire getica:
- Doua asezari neolitice (faza Cernica cultura Dudesti si fazele Bolintineanu si Giulesti ale fazei Boian) si o necropola neo-eneolitica cu 374 de morminte (cea mai mare din Romania si una dintre cele mai vechi din Europa, pe baza datarii cu radiocarbon din Polonia a probei Poz-52598: 6095± 35 î.p. şi între 4909-5080 CAL î. Hr. - date calibrate cu probabilitatea de 95,5%). În timpul cercetării necropolei, Gheorghe Cantacuzino a prelevat trei schelete nederanjate pentru a putea fi etalate în expoziţiile unor muzee. Acestea au fost depozitate la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti, la Muzeul Municipiului Bucureşti, secţia Observatorul Astronomic, şi la Muzeul Satului. Exponatul de la Muzeul Satului, prin bunăvoinţa regretatului director Gheorghe Focşa (1903-1995), a ajuns la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa şi se află în expoziţia de bază. Din totalul de mai sus 18 morminte nu s-au conservat, de aceea doar 356 de morminte sunt analizate si prezentate in monografia acestei necropole si in alte lucrari stiintifice, pe care le puteti regasi in arhiva de lucrari stiintifice mai jos.
- Manastirea / Schitul Iezăru, de maici, schit înalțat de postelnicul Radu Captariu (in alte surse documentare numele este Captaru) spre sfarsitul sec XVI si cumparat și dezvoltat de Vorniceasa Chiajna - sotia ctitorului Manastirii Cernica - Cernica Ştirbei, vornic al lui Mihai Viteazul şi al lui Radu Şerban. In cadrul acestui complex a fost descoperita si o necropola feudala cu 63 morminte;
- Satul medieval Maracineni (sec. XVI). proprietate feudala a postelnicului Radu Captariu şi fiilor săi Nedelcu şi Stroe. Ulterior acestia au vandut aceasta mosie (parte dintr-o mosie mai mare apartinand acestora si anume - mosia "Florestii de pe Colentina"), vornicului Cernica pentru 30.000 de aspri (monedă turcească de argint, cu circulație în Țările Române între secolele XV-XIX) la inceputul secolului XVII.
- De asemenea au fost descoperite urme de locuire din perioada getică datate în a doua jumătate a secolului al IV-iea î.e.n. şi în prima jumătate a secolului al III-iea î.e.n, reprezentate de două semibordeie, cîteva gropi menajere Latene si ceramica lucrată cu mîna, lucrată cu roata şi de import.
Mai multe detalii, inclusiv despre amplasarea tuturor siturilor arheologice / monumentelor istorice descoperite pe teritoriul comunei Cernica, le puteti analiza mai jos, in arhiva portalului a lucrarilor stiintifice cu privire la aceste sit-uri si de asemenea in harta interactiva a Serverului Cartografic pentru Patrimoniul Cultural National si pe pagina Repertoriului Arheologic National
Mai jos puteti viziona mai multe imagini / video de pe șantier, inclusiv cu lacul Cernica (asa cum era la acea vreme, plin de plauri) precum si pe conducatorul acestor lucrari arheologice, care si-a dedicat cea mai mare parte a activitatilor sale profesionale pentru cercetarile arheologice de la Caldararu, Cernica si anume pe profesorul dr. docent Gheorghe Cantacuzino (1900-1977).
Click aici pentru prezentarea activitatilor acestui arheolog pasionat si dedicat si care, dupa cum putea constata din monografia preotului Gheorghe Badie din Cernica, acesta, la vremea aceea, a fost indrăgit de satenii din Caldararu și nu numai, ajutat fiind de aceștia la sapaturile necesare sau cu alte activități logistice. Copii din Căldararu de la acea vreme (varstinicii de astazi, cei de peste 60-65 ani si care inca mai pot povesti amintirile lor), cărau apa din sat, sau contribuiau cu diverse comisioane pentru cei care răspundeau de acest șantier. Iata ceteva marturii ale unora dintre acestia. Va rugam, daca si Dvs. ati participat la aceste lucrari, sa nu ezitati sa ne contactati si sa ne impartasiti amintitile Dvs.:
B. Olga
"Am lucrat pe santier o vara , in vacanta fiind eleva la o scoala post liceala .Aveam capre iar domnul profesor cumpara lapte de la noi .Eu pregateam fragmentele ceramice pt .intregirea vaselor .Aceste vase si chiar un schelet au fost expuse la ,, Muzeul de Istorie al orasului Bucuresti " .Pe santier in acea perioada ca ajutor si student indragit al domnului profesor era si academician Razvan Teodorescu"
Mihail M.
Ce v-aș putea spune? Îmi amintesc, copil fiind, unii dintre elevii satului și nu în ultimul rând studenții satului și pot spune eram nemeroși, lucrând sub îndrumarea profesorului, un om destul de vârstnic, descopeream anumite oseminte, dar care pentru cei de vârsta noastă nu aveau valoare, dar uite că timpul ne contrazice. Fac un spirit de glumă, la ora 12 aveam ora de masă, proferorul nu vedea bine, avea un radiou de unde asculta apoape toată ziua. Într-o zi trebuia să dea ora exactă pentru 11 și Nea Marinuș a lui Blotu oprește radioul și cu a lui voce spune: a fost ora 12... Profesorul auzind spune către noi: pauză copii.
Prin cercetarile de la Manastirea Cernica (fostă "Grădiştea Floreştilor"), a fost de asemenea descoperit mormântul marelui Cemica Vomicul, noul ctitor al bisericii manastirii din secolul al XVII-lea. La Iezerul, a fost descoperit mormântul vornicesei Chiajna, inelul sigilar, al carei loc de înmormântare nu fusese pana atunci stabilit, precum si mormantul lui Radu Captariu, (îngropat în pronaosul bisercii de curte) si a urmasilor lui Radu Captariu.
Tot mai jos, puteti revedea mai multe articole scrise in Portal Vox Cernica, pana acum, pe tema acestui sit, si de asemenea aveti acces la arhiva noastra de lucrari stiintifice, lucrari scrise de-a lungul timpului (inclusiv cu schite si fotografii), de catre cei care au condus cercetarile arheologice de la acest sit sau de la alte sit-uri din zona Cernica. Click aici pentru harta interactiva a acestor sit-uri din comuna Cernica si satele sale.
"Cercetări arheologice în satul medieval de la Cernica
Arheologi - Gheorghe Cantaczino (dreapta) și C. Fedorovici.
Pentru detalii privind activitatea profesor dr. docent Gh. Cantacuzino click aici
De asemenea, cele mai multe lucrari scrise de acesta pot fi gasite click aici
(sursa foto: Arhivele Naționale)
Galerie foto 2 - Situl arheologic "Mănăstirea Iezărul", Campania 1973. Căldăraru-Cernica, jud. Ilfov
Filmare TVR 1965 sapaturi la sit-ul arheologic necropola neo-eneolitica de la Caldararu - Cernica
- Scris de Ciotoran Niculae Ciotoran Niculae
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 02 Iunie 2017 02 Iunie 2017
- Accesări: 13632 13632
Revenim cu noi informatii si detalii despre satul medieval Maracineni descoperit pe acelasi loc unde a fost descoperita renumita Necropola Neo-eneolitica si fosta manastire de maici Iezerul, pe un promontoriu al malului de vest al lacului Cernica, in raza satului Caldararu.
Lucrarea pe care o publicam
reprezinta un raport scris de renumitul Gheorghe Cantacuzino despre lucrarile arheologice cu privire la acest sat medieval, descoperit in anul 1960. Satul Maracineni a fost un sat creat si locuit de tarani colonisti, in a doua jumatate a secolului XVI. Acestia au fost adusi pe mosia cu acelasi nume si apartinand feudalului Radu Captaru, dependenti de acesta si pentru care au efectuat "munca de curatura a arboretului" in vederea degajarii terenului pentru vatra satului.
Mai multe evidente arata ca vatra satului Maracineni era initial impadurita si ca a fost degajata prin lazuire la data infiintarii acestei asezari. In trecut padurile acopereau cele doua maluri ale Colentinei pana in aproprierea Baltii Iezerului (actualul lac Cernica). Aceste paduri faceau parte dintr-un imens masiv forestier, care inconjura Bucurestiul dinspre est si nord est si care se intindea peste Branesti si Afumati spre Greci, Caldarusani, Lacul Snagov pana ce se lega cu uriasul codru al Vlasiei.
Fii lui Radu Captaru, Nedelcu si Stroe sunt cei care au vandut vornicului Cernica satul "Florestii dupa Colentina" unde mai tarziu in 1608 a fost construita Manastirea Cernica. De asemenea acestia au vandut mosia Maracineni vornicului Cernica, loc pe care sotia sa, vorniceasa Chiajna a construit o manastire de maici si unde au fost descoperite osemintele Doamnei Chiajna, autentificata dupa inelul ce-l purta.
In faza I-a istorica satul Maracineni cuprindea in vatra veche si la periferia ei 18 gospodarii si aproximativ 100 de locuitori si era alcatuit din o vatra ce cuprindea locuinta feudala, paraclisul ei, locuintele satenilor si cimitirul feudal situat in partea de de sud est a promontoriului.
Faza a II-a istorica, incepe in 1615 prin intemeierea Manastirii Iezerul inzestrata de ctitora ei Doamna Chiajna cu mosia Maracineni. Manastirea a functionat mai intai ca unitate autonoma, aproape un deceniu, dupa care a fost afierosita de catre Doamna Chiajna cu intreaga ei avere Manastirii Ivir de la Muntele Athos.Inscriptionat pe crucea care marcheaza locul ruinelor acestei manastiri: Manastirea Iezerul de Maici descoperita in 1960 de Academia RPR.Aici este altarul.
Ca urmare Manastirea Iezerul a devenit un meton subordonat administratiei si conducerii Manastirii Radu Voda Bucuresti. Tot in aceasta faza locuintele satesti din vatra veche au fost parasite, vatra satului marindu-se si extinzandu-se spre vestul si sudul imprejurimii alipindu-se o noua zona in care s-au descoperit pana acum mai multe bordeie cu o "parte mai adanca", acest tip de bordeie fiind descoperite pentru prima data pe acest loc.
Vatra veche ocupa o suprafata de 3.000-4.000 mp iar in faza a III-a istorica satul depasea un hectar iar satul propriu zis poate fi considerat ca fiind un sat de tip "adunat".
Satul Maracineni se afla in aproprierea drumului vechi ce ducea din Bucuresti prin satul Dudesti pana la Manastirea Gradistea Florilor (numita acum Manastirea Cernica) la care se ajungea pe un pod legand malul de vest al baltii Iezerul de primul ostrov pe care se afla biserica cu hramul Sfantul Nicolae.
Mai jos va prezentam materialul integral si de asemenea concluziile cu privire la rezultate cercetarilor arheologice ale acestui sit:
1) au permis descoperirea si localizarea satului medieval Maracineni atestat in documente, dar disparut la sfarsitul secolului al XVIII;
2) au stabilit existenta a doua etape arheologice succesive care se incadreaza in trei faze istorice privind dezvoltarea satului Maracineni;
3) au determinat vatra veche a acestui sat si au dovedit extinderea ei ulterioara prin alipirea altor zone situate spre nord-vest si sud;
4) au dovedit evolutia complexului medieval din acest loc de la organizarea unui asezamant civil la sfarsitul secolului al XVI la organizarea unui asezamant manastiresc in primele decenii ale secolului al XVII;
5) au adus la cunostinta pentru prima data existenta tipului de bordei prevazut cu o parte mai adanca;
6) au precizat relatiile dintre elementele compunatoare ale satului vechi Maracineni: locuintele satesti, biserica si resedinta feudala;
7) au atestat rolul indeplinit de biserica manastirii Iezerul ca biserica sateasca de mir in fazele ei istorice;
8) au dovedit caracterul precumpanitor mirean al cimitirului feudal, mai ales utilizat de locuitorii satului Maracineni sau altor sate vecine;
9) au confirmat prin dovezi arheologice creearea in satul Maracineni a unei paturi de tarani instariti si unor diferentieri sociale si economice in randul taranimii din secolele XVI-XVIII;
10) Au adus o contributie substantiala la cunoasterea formei tehnice si amenajarii bordeelor medievale din Tara Romaneasca.
- Scris de Administrator Administrator
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 27 Aprilie 2020 27 Aprilie 2020
- Accesări: 5486 5486
In filmuletul de acum 55 de ani, puteti viziona mai multe imagini extrem de rare, realizate de TVR, cu ocazia lucrarilor efectuate la unul din cele mai cunoscute sit-uri arheologice din Romania si Europa: necropola neo-eneolitica si Manastirea Iezerul de la Caldararu si satul medieval Maracineni.
Prin amabilitatea D-lui profesor Sebe Marius Ovidiu (caruia ii multumim pe aceasta cale) din comuna vecina - Branesti si care ne-a atras atentia asupra existentei acestui film, veti putea vedea amploarea lucrarilor si ceea ce doar putini (si mai in varsta) isi mai aduc aminte, unii dintre acestia lucrand efectiv pe acest santier arheologic care a facut cunoscuta comuna Cernica in toata lumea. In imagini apare si renumitul arheolog Gheorghe Cantacuzino, colegii lui precum si muncitori, multi dintre acestia fiind sateni de-ai nostri.
Veti putea vedea de asemenea, un "lac" Cernica, care, la acea vreme, era de fapt mai mult "vechea Colentina", lucrarile la barajul si dig-ul Cernica si restul lacurilor de pe salba Colentina, incheindu-se in 1972.
Nu dorim sa intram in mai multe detalii despre importanta descoperirilor, cei interesati putand gasi o multime de articole, dedicate pe aceasta tema, la rubrica "Istorie locala"
Dorim totusi sa amintim cu aceasta ocazie ca, incepand de la cimitirul Manastirii Cernica si pana la vechiul pod peste Colentina pe care se trecea spre Caldararu, lacul antropic Cernica de astazi, era format dintr-un un teren mlastinos, si cateva zeci de hectare de pasune/islaz pentru cei din Caldararu.
Acestea erau proprietatea manastirii Cernica,pe care, prin anii '45, manastirea a inchiriat-o cu mlastini cu tot lui Nicolae Marin apelat si Zdruica, originar din Vasilati, casatorit cu Stefan Maria, al carui tata era primar liberal la acea data, cunoscut si el si parintii lui ca si cultivatori de orez. In aceste circumstante, locuitorii din Caldararu s-au "rasculat" si intr-una din zile s-a iscat o adevarata batalie intre ei si muncitorii de la acea orezarie, batalie la care unii dinte simpatizanti portalului Voxcernica a fost martor ocular si care ne-a dat aceste detalii.
A se citi si:
Imagini inedite din 1973. Situl arheologic "Manastirea Iezarul". Caldararu - Cernica.
Despre datarea necropolei neolitice de la Cernica. Dr. Eugen Comsa. 1992
Orientarea mormintelor necropolei neo eneolitice de la Cernica. O noua abordare
Complex Medieval Tanganu - Manastirea Tanganu
Abonare pentru a fi notificat cu privire la comentariile noi
Raportati
Comentariile mele