- Scris de Lilian Iordache Lilian Iordache
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 13 August 2024 13 August 2024
- Accesări: 604 604
Va prezentam noi imagini din Arhivele Nationale, din timpul cercetarilor de la renumitul situl arheologic ("la morti", asa cum îi spunem noi locuitorii din Caldararu), descoperit intre anii 1960 - 1975, langa satul Caldararu, Cernica, sit reprezentat de trei mari monumente istorice si o locuire getica:
- Doua asezari neolitice (faza Cernica cultura Dudesti si fazele Bolintineanu si Giulesti ale fazei Boian) si o necropola neo-eneolitica cu 374 de morminte (cea mai mare din Romania si una dintre cele mai vechi din Europa, pe baza datarii cu radiocarbon din Polonia a probei Poz-52598: 6095± 35 î.p. si între 4909-5080 CAL î. Hr. - date calibrate cu probabilitatea de 95,5%). În timpul cercetarii necropolei, Gheorghe Cantacuzino a prelevat trei schelete nederanjate pentru a putea fi etalate în expozitiile unor muzee. Acestea au fost depozitate la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucuresti, la Muzeul Municipiului Bucuresti, sectia Observatorul Astronomic, si la Muzeul Satului. Exponatul de la Muzeul Satului, prin bunavointa regretatului director Gheorghe Focsa (1903-1995), a ajuns la Muzeul Civilizatiei Gumelnita din Oltenita si se afla în expozitia de baza. Din totalul de mai sus 18 morminte nu s-au conservat, de aceea doar 356 de morminte sunt analizate si prezentate in monografia acestei necropole si in alte lucrari stiintifice, pe care le puteti regasi in arhiva de lucrari stiintifice mai jos.
- Manastirea / Schitul Iezaru, de maici, schit înaltat de postelnicul Radu Captariu (in alte surse documentare numele este Captaru) spre sfarsitul sec XVI si cumparat si dezvoltat de Vorniceasa Chiajna - sotia ctitorului Manastirii Cernica - Cernica Stirbei, vornic al lui Mihai Viteazul si al lui Radu Serban. In cadrul acestui complex a fost descoperita si o necropola feudala cu 63 morminte;
- Satul medieval Maracineni (sec. XVI). proprietate feudala a postelnicului Radu Captariu si fiilor sai Nedelcu si Stroe. Ulterior acestia au vandut aceasta mosie (parte dintr-o mosie mai mare apartinand acestora si anume - mosia "Florestii de pe Colentina"), vornicului Cernica pentru 30.000 de aspri (moneda turceasca de argint, cu circulatie în Tarile Române între secolele XV-XIX) la inceputul secolului XVII.
- De asemenea au fost descoperite urme de locuire din perioada getica datate în a doua jumatate a secolului al IV-iea î.e.n. si în prima jumatate a secolului al III-iea î.e.n, reprezentate de doua semibordeie, cîteva gropi menajere Latene si ceramica lucrata cu mîna, lucrata cu roata si de import.
Mai multe detalii, inclusiv despre amplasarea tuturor siturilor arheologice / monumentelor istorice descoperite pe teritoriul comunei Cernica, le puteti analiza mai jos, in arhiva portalului a lucrarilor stiintifice cu privire la aceste sit-uri si de asemenea in harta interactiva a Serverului Cartografic pentru Patrimoniul Cultural National si pe pagina Repertoriului Arheologic National
Mai jos puteti viziona mai multe imagini / video de pe santier, inclusiv cu lacul Cernica (asa cum era la acea vreme, plin de plauri) precum si pe conducatorul acestor lucrari arheologice, care si-a dedicat cea mai mare parte a activitatilor sale profesionale pentru cercetarile arheologice de la Caldararu, Cernica si anume pe profesorul dr. docent Gheorghe Cantacuzino (1900-1977).
Click aici pentru prezentarea activitatilor acestui arheolog pasionat si dedicat si care, dupa cum putea constata din monografia preotului Gheorghe Badie din Cernica, acesta, la vremea aceea, a fost indragit de satenii din Caldararu si nu numai, ajutat fiind de acestia la sapaturile necesare sau cu alte activitati logistice. Copii din Caldararu de la acea vreme (varstinicii de astazi, cei de peste 60-65 ani si care inca mai pot povesti amintirile lor), carau apa din sat, sau contribuiau cu diverse comisioane pentru cei care raspundeau de acest santier. Iata ceteva marturii ale unora dintre acestia. Va rugam, daca si Dvs. ati participat la aceste lucrari, sa nu ezitati sa ne contactati si sa ne impartasiti amintitile Dvs.:
B. Olga
"Am lucrat pe santier o vara , in vacanta fiind eleva la o scoala post liceala .Aveam capre iar domnul profesor cumpara lapte de la noi .Eu pregateam fragmentele ceramice pt .intregirea vaselor .Aceste vase si chiar un schelet au fost expuse la ,, Muzeul de Istorie al orasului Bucuresti " .Pe santier in acea perioada ca ajutor si student indragit al domnului profesor era si academician Razvan Teodorescu"
Mihail M.
Ce v-as putea spune? Îmi amintesc, copil fiind, unii dintre elevii satului si nu în ultimul rând studentii satului si pot spune eram nemerosi, lucrând sub îndrumarea profesorului, un om destul de vârstnic, descopeream anumite oseminte, dar care pentru cei de vârsta noasta nu aveau valoare, dar uite ca timpul ne contrazice. Fac un spirit de gluma, la ora 12 aveam ora de masa, proferorul nu vedea bine, avea un radiou de unde asculta apoape toata ziua. Într-o zi trebuia sa dea ora exacta pentru 11 si Nea Marinus a lui Blotu opreste radioul si cu a lui voce spune: a fost ora 12... Profesorul auzind spune catre noi: pauza copii.
Prin cercetarile de la Manastirea Cernica (fosta "Gradistea Florestilor"), a fost de asemenea descoperit mormântul marelui Cemica Vomicul, noul ctitor al bisericii manastirii din secolul al XVII-lea. La Iezerul, a fost descoperit mormântul vornicesei Chiajna, inelul sigilar, al carei loc de înmormântare nu fusese pana atunci stabilit, precum si mormantul lui Radu Captariu, (îngropat în pronaosul bisercii de curte) si a urmasilor lui Radu Captariu.
Tot mai jos, puteti revedea mai multe articole scrise in Portal Vox Cernica, pana acum, pe tema acestui sit, si de asemenea aveti acces la arhiva noastra de lucrari stiintifice, lucrari scrise de-a lungul timpului (inclusiv cu schite si fotografii), de catre cei care au condus cercetarile arheologice de la acest sit sau de la alte sit-uri din zona Cernica. Click aici pentru harta interactiva a acestor sit-uri din comuna Cernica si satele sale.
"Cercetari arheologice în satul medieval de la Cernica
Arheologi - Gheorghe Cantaczino (dreapta) si C. Fedorovici.
Pentru detalii privind activitatea profesor dr. docent Gh. Cantacuzino click aici
De asemenea, cele mai multe lucrari scrise de acesta pot fi gasite click aici
(sursa foto: Arhivele Nationale)
Galerie foto 2 - Situl arheologic "Manastirea Iezarul", Campania 1973. Caldararu-Cernica, jud. Ilfov
Filmare TVR 1965 sapaturi la sit-ul arheologic necropola neo-eneolitica de la Caldararu - Cernica
- Scris de Ciotoran Niculae Ciotoran Niculae
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 02 Iunie 2017 02 Iunie 2017
- Accesari: 12715 12715
Revenim cu noi informatii si detalii despre satul medieval Maracineni descoperit pe acelasi loc unde a fost descoperita renumita Necropola Neo-eneolitica si fosta manastire de maici Iezerul, pe un promontoriu al malului de vest al lacului Cernica, in raza satului Caldararu.
Lucrarea pe care o publicam
reprezinta un raport scris de renumitul Gheorghe Cantacuzino despre lucrarile arheologice cu privire la acest sat medieval, descoperit in anul 1960. Satul Maracineni a fost un sat creat si locuit de tarani colonisti, in a doua jumatate a secolului XVI. Acestia au fost adusi pe mosia cu acelasi nume si apartinand feudalului Radu Captaru, dependenti de acesta si pentru care au efectuat "munca de curatura a arboretului" in vederea degajarii terenului pentru vatra satului.
Mai multe evidente arata ca vatra satului Maracineni era initial impadurita si ca a fost degajata prin lazuire la data infiintarii acestei asezari. In trecut padurile acopereau cele doua maluri ale Colentinei pana in aproprierea Baltii Iezerului (actualul lac Cernica). Aceste paduri faceau parte dintr-un imens masiv forestier, care inconjura Bucurestiul dinspre est si nord est si care se intindea peste Branesti si Afumati spre Greci, Caldarusani, Lacul Snagov pana ce se lega cu uriasul codru al Vlasiei.
Fii lui Radu Captaru, Nedelcu si Stroe sunt cei care au vandut vornicului Cernica satul "Florestii dupa Colentina" unde mai tarziu in 1608 a fost construita Manastirea Cernica. De asemenea acestia au vandut mosia Maracineni vornicului Cernica, loc pe care sotia sa, vorniceasa Chiajna a construit o manastire de maici si unde au fost descoperite osemintele Doamnei Chiajna, autentificata dupa inelul ce-l purta.
In faza I-a istorica satul Maracineni cuprindea in vatra veche si la periferia ei 18 gospodarii si aproximativ 100 de locuitori si era alcatuit din o vatra ce cuprindea locuinta feudala, paraclisul ei, locuintele satenilor si cimitirul feudal situat in partea de de sud est a promontoriului.
Faza a II-a istorica, incepe in 1615 prin intemeierea Manastirii Iezerul inzestrata de ctitora ei Doamna Chiajna cu mosia Maracineni. Manastirea a functionat mai intai ca unitate autonoma, aproape un deceniu, dupa care a fost afierosita de catre Doamna Chiajna cu intreaga ei avere Manastirii Ivir de la Muntele Athos.Inscriptionat pe crucea care marcheaza locul ruinelor acestei manastiri: Manastirea Iezerul de Maici descoperita in 1960 de Academia RPR.Aici este altarul.
Ca urmare Manastirea Iezerul a devenit un meton subordonat administratiei si conducerii Manastirii Radu Voda Bucuresti. Tot in aceasta faza locuintele satesti din vatra veche au fost parasite, vatra satului marindu-se si extinzandu-se spre vestul si sudul imprejurimii alipindu-se o noua zona in care s-au descoperit pana acum mai multe bordeie cu o "parte mai adanca", acest tip de bordeie fiind descoperite pentru prima data pe acest loc.
Vatra veche ocupa o suprafata de 3.000-4.000 mp iar in faza a III-a istorica satul depasea un hectar iar satul propriu zis poate fi considerat ca fiind un sat de tip "adunat".
Satul Maracineni se afla in aproprierea drumului vechi ce ducea din Bucuresti prin satul Dudesti pana la Manastirea Gradistea Florilor (numita acum Manastirea Cernica) la care se ajungea pe un pod legand malul de vest al baltii Iezerul de primul ostrov pe care se afla biserica cu hramul Sfantul Nicolae.
Mai jos va prezentam materialul integral si de asemenea concluziile cu privire la rezultate cercetarilor arheologice ale acestui sit:
1) au permis descoperirea si localizarea satului medieval Maracineni atestat in documente, dar disparut la sfarsitul secolului al XVIII;
2) au stabilit existenta a doua etape arheologice succesive care se incadreaza in trei faze istorice privind dezvoltarea satului Maracineni;
3) au determinat vatra veche a acestui sat si au dovedit extinderea ei ulterioara prin alipirea altor zone situate spre nord-vest si sud;
4) au dovedit evolutia complexului medieval din acest loc de la organizarea unui asezamant civil la sfarsitul secolului al XVI la organizarea unui asezamant manastiresc in primele decenii ale secolului al XVII;
5) au adus la cunostinta pentru prima data existenta tipului de bordei prevazut cu o parte mai adanca;
6) au precizat relatiile dintre elementele compunatoare ale satului vechi Maracineni: locuintele satesti, biserica si resedinta feudala;
7) au atestat rolul indeplinit de biserica manastirii Iezerul ca biserica sateasca de mir in fazele ei istorice;
8) au dovedit caracterul precumpanitor mirean al cimitirului feudal, mai ales utilizat de locuitorii satului Maracineni sau altor sate vecine;
9) au confirmat prin dovezi arheologice creearea in satul Maracineni a unei paturi de tarani instariti si unor diferentieri sociale si economice in randul taranimii din secolele XVI-XVIII;
10) Au adus o contributie substantiala la cunoasterea formei tehnice si amenajarii bordeelor medievale din Tara Romaneasca.
- Scris de Administrator Administrator
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 27 Aprilie 2020 27 Aprilie 2020
- Accesari: 4545 4545
In filmuletul de acum 55 de ani, puteti viziona mai multe imagini extrem de rare, realizate de TVR, cu ocazia lucrarilor efectuate la unul din cele mai cunoscute sit-uri arheologice din Romania si Europa: necropola neo-eneolitica si Manastirea Iezerul de la Caldararu si satul medieval Maracineni.
Prin amabilitatea D-lui profesor Sebe Marius Ovidiu (caruia ii multumim pe aceasta cale) din comuna vecina - Branesti si care ne-a atras atentia asupra existentei acestui film, veti putea vedea amploarea lucrarilor si ceea ce doar putini (si mai in varsta) isi mai aduc aminte, unii dintre acestia lucrand efectiv pe acest santier arheologic care a facut cunoscuta comuna Cernica in toata lumea. In imagini apare si renumitul arheolog Gheorghe Cantacuzino, colegii lui precum si muncitori, multi dintre acestia fiind sateni de-ai nostri.
Veti putea vedea de asemenea, un "lac" Cernica, care, la acea vreme, era de fapt mai mult "vechea Colentina", lucrarile la barajul si dig-ul Cernica si restul lacurilor de pe salba Colentina, incheindu-se in 1972.
Nu dorim sa intram in mai multe detalii despre importanta descoperirilor, cei interesati putand gasi o multime de articole, dedicate pe aceasta tema, la rubrica "Istorie locala"
Dorim totusi sa amintim cu aceasta ocazie ca, incepand de la cimitirul Manastirii Cernica si pana la vechiul pod peste Colentina pe care se trecea spre Caldararu, lacul antropic Cernica de astazi, era format dintr-un un teren mlastinos, si cateva zeci de hectare de pasune/islaz pentru cei din Caldararu.
Acestea erau proprietatea manastirii Cernica,pe care, prin anii '45, manastirea a inchiriat-o cu mlastini cu tot lui Nicolae Marin apelat si Zdruica, originar din Vasilati, casatorit cu Stefan Maria, al carui tata era primar liberal la acea data, cunoscut si el si parintii lui ca si cultivatori de orez. In aceste circumstante, locuitorii din Caldararu s-au "rasculat" si intr-una din zile s-a iscat o adevarata batalie intre ei si muncitorii de la acea orezarie, batalie la care unii dinte simpatizanti portalului Voxcernica a fost martor ocular si care ne-a dat aceste detalii.
A se citi si:
Imagini inedite din 1973. Situl arheologic "Manastirea Iezarul". Caldararu - Cernica.
Despre datarea necropolei neolitice de la Cernica. Dr. Eugen Comsa. 1992
Orientarea mormintelor necropolei neo eneolitice de la Cernica. O noua abordare
Complex Medieval Tanganu - Manastirea Tanganu
Notificare comentarii
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.