Calculul penalizarilor la pensiile anticipate.

Scris de Vasile Bolboja Vasile Bolboja

Categorie: Social Social

Creat: 30 Ianuarie 2016 30 Ianuarie 2016

Accesări: 3753 3753

În rândurile următoare, vom aborda una dintre prevederile esenţiale ale complicatelor şi importantelor legi ale sistemului public de pensii : modul da calcul al penalizării în cazul pensiilor anticipate parţiale (cu penalizare).

Noţiunea de "pensionare anticipată -cu sau fără penalizare" - a apărut odată cu noile legi neo-capitaliste : 19/2000 şi 263/2010. Legile socialiste aveau alte "borne"  : 57 ani (la cerere 55) pentru femei, respectiv 62 ani (la cerere 60) pentru bărbaţi. În practică majoritatea covârşitoare se pensionau "la cerere" fără nici o restricţie.

Legea 19/2000 şi-a început efectele la 1 aprilie 2001 şi prevedea o trecere graduală înspre 60 ani pentru femei, respectiv 65 ani pentru bărbaţi până la 1 aprilie 2015. Conform acestei legi, stagiul complet de cotizare a creştea la 30 ani pentru femei, respectiv 35 ani pentru bărbaţi.

Pentru pensionare anticipată erau necesari 10 ani peste stagiul complet de cotizare, respectiv 40 ani pentru femei şi 45 ani pentru bărbaţi.

Penalizarea maximă era de 30% şi se aplica gradual în funcţie de numărul de ani lucraţi peste stagiul complet de cotizare care se reducea treptat pe măsură ce vechimea în muncă se apropia de 40, respectiv 45 ani.

Luăm un exemplu concret în cazul bărbaţilor : stagiul complet de cotizare era/este şi acum, de 35 ani. Dacă solicitantul a lucrat 36 ani penalizarea era de 27%, în continuare la 37 ani era de 24 % şi aşa mai departe pentru cei care aveau 44 ani era de 3%. O precizare importantă : stagiul complet pentru pensionare anticipată nu include perioadele asimilate : armată, studii, concentrări sau prizonierat,etc..

Legea 263/2010 aduce modificări importante :

Modul de calcul al pensiilor.

Scris de Vasile Bolboja Vasile Bolboja

Categorie: Social Social

Creat: 31 Ianuarie 2015 31 Ianuarie 2015

Accesări: 17092 17092

În privinţa pensiilor există o mare dilemă neocapitalistă resimţită de o bună parte a pensionarilor României: de ce pensiile celor pensionaţi înainte de 2000 (deci pe baza legilor moştenite de la socialişti) sunt mai mari decât acelea ale pensionarilor de după 2000, în conformitate cu noile legi neo-capitaliste, 19/2000 si 263/2010 ?

Răspundem: sistemul de calcul (altgoritmul) este fundamental diferit. Altfel "legile socialiste" (folosim această formulare pentru a nu deruta, cu amănunte, pe vizitatorii noştri) aveau, ca principiu de bază, alegerea mediei a cinci ani consecutivi din ultimii 10 ani de muncă. Salariile, în socialism, erau mereu în creştere, pe baza vechimei si a experienţei şi este, evident, că această prevedere era favorabilă viitorilor pensionari. Legile 19/2000 şi 263/2010 introduc un nou altgoritm de calcul al pensiilor care, în principiu, se bazează pe media tuturor anilor lucraţi de la angajare până la pensionare. Sunt incluşi, în acest calcul, şi cei "asimilaţi" cum ar fi satisfacerea serviciului militar, concentrări, prizonierat, studii, etc. cu valori la nivelul salariului minim pe economie, care, în mod evident, trag "în jos" punctajul mediu general al salariatului.

Modul de calcul al sporului de vechime la pensie.

Scris de Vasile Bolboja Vasile Bolboja

Categorie: Social Social

Creat: 06 Ianuarie 2016 06 Ianuarie 2016

Accesări: 3369 3369

Întrucât nouă, celor de la Voxcernica.ro, ni se pun adesea întrebări în legătură cu modul de calcul al vechimii în muncă în valoarea pensiilor vă propunem să citiţi următorul material.

Una dintre multele probleme ridicate de cele două legi post-decembriste : 19/2000 şi 263/2010, privind sistemul public de pensii, este modul cum au preluat sporul vechimii în muncă prevăzut de legile moştenit/socialiste. Aceste legi reglementau şi sporul de vechime, numit "de fidelitate" (a fi salariat al aceleiaşi întreprinderi socialiste sau să fie transferat în condiţii legale : promovare, schimbarea domiciliului, etc). Acest spor avea următoarele prevederi : între 5 – 10 ani se acordau 3%, între 10-15 ani - 5%, între 15-20 ani – 7%, peste 20 ani – 10%.şi era aplicat la salariul înscris în cartea de muncă. După 1989, în contextul unei economii incipient capitaliste, au apărut alte condiţii de acordare a acestui "spor de fidelitate". Legea 19/2000 reglementează acest capitol în modul următor:

Pensia de urmas

Scris de Vasile Bolboja Vasile Bolboja

Categorie: Social Social

Creat: 01 Iulie 2014 01 Iulie 2014

Accesări: 3122 3122

Asa cum am promis in articolele anterioare privind sistemul public de pensii in conformitate cu legea 263/2010, va prezentam, in continuare, prevederile privind pensia de urmaş. Ne oprim la acele articole si alineate importante pentru înţelegerea acestui capitol al acestei legi fundamentale.
Să intrăm in detalii:
-. Au dreptul la pensiile de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru a deveni pensionar.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş :
a) până la vârsta de 16 ani ;
b) până la vârsta de 26 ani dacă îsi continuă studiile într-o forma de învăţământ;
c) pe toată perioada invalidităţii de orice grad dacă invaliditatea a apărut când aceştia beneficiau de pensie de urmaş.
- Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea