Imagini VIDEO in premiera cu fostul strand Cernica. TVR

: Scris de Lilian Iordache Lilian Iordache; Categorie: Istorie Locala Istorie Locala; Creat: 28 August 2024 28 August 2024; Accesări: 1019 1019

In premiera va prezentam un video cu imagini din fostul strand Cernica, realizat de TVR in anul 1973, strand aflat la 9 km in estul Bucurestiului, pe malul lacului Cernica, vis-a-vis de Manastirea Cernica, padurea Caldararu si padurea Cernica.

Construit in anii '70 de catre comunisti (parintii si bunicii nostri), ca destinatie de masa pentru distractia populatiei Bucurestiului si imprejurimilor sale, in urma inchirierilor / concesionarilor succesive "pe spranceana" din ultimiii 30-35 de ani, acest complex turistic si de agrement, (cel mai mare din estul Capitalei) in care s-au relaxat si distrat sute de mii de cetateni, a devenit, cu anumite exceptii, o destinatie doar pentru cei cu posibilitati si dedicat aproape exclusiv, evenimentelor familiale, "gen" nunti si botezuri, etc. sau evenimentelor corporatiste.

Foto - Strandul Cernica - La Ciuperca - Informatia Bucurestiului - 05 -1989

Odata cu constructia digului si stavilarului dintre satul Caldararu si Cernica in anii 1959-1960, (tot de catre comunisti) in vederea regularizarii raului Colentina si asigurarii irigarii luncilor comunei Cernica (acum aflate in posesia comunei Fundeni), a luat nastere si lacul Cernica, care a devenit o sursa de bunastare si relaxare pentru toti locuitorii din comuna Cernica si de asemenea pentru cei din Bucuresti, prin constructia si inaugurarea la 30-iunie-1968, a strandului Cernica, cu o capacitate la vestiare / dusuri de 4.000 de locuri, 6.000 de locuri la plaja si cu un total potential de deservire a 10.000 de vizitatori / zi.

Pe langa cadrul natural de exceptie, plajele cu nisip si de iarba verde si bazinele de inot in lac, strandul beneficia de un debarcader pentru plimbari cu 70 de barci cu rame / hidrobiciclete si barci pentru canotajul amator, locuri de joaca pentru copii, terenuri sportive (minifotbal, volei si baschet, altele pentru copii), alei, plantatii de pomi, 20.000 de mp de alte zone verzi, 33 de casute dotate cu electricitate, colibe din rachita, terase si restaurante rustice, chiscuri racoritaore, gratare de mici, tonete de inchiriat barci pneumatice, echipamente de inot sub apa, saltele. camping, parcaj, linii de transport in comun (liniile 47, 660, 661 de la Granitul - actual Carrefour), etc.

Foto: La Ciuperca. Strand Cernica. 1968 - Vedere dinspre padurea Caldararu - de la "Iaason".

[n.r. Ca o paranteza, pe vremea aceea, noi, copii si tinerii din satul Caldararu, sat aflat spre sud dupa padurea Caldararu, ne petreceam timpul pe timpul verii, vis-a-vis de acest strand pe locul (cu toponiomul) denumit "Iaason" venind din sat prin sau pe langa padure. In drumul nostru spre acest loc, ne "aprovizionam" de pe campul de langa padure, cu știuleți de porumbi, numai buni de pus pe jar, la focul pe care il faceam pe malul lacului.

Foto: Strand Cernica. 22-sep-2024 - Vedere dinspre padurea Caldararu - de la "Iaason".

Acolo ne si scaldam, aruncandu-ne in apa de pe copacii aplecati peste lac. Cand ni se facea sete, puneam maruntisul metalic in buzunarul de la slipi si traversam lacul inot pana la acest strand, pentru a ne cumpara bere, pardon, racoritoare. Cei care erau mai tematori, sau nu aveau chef sa inoate, traversau lacul pe o conductă metalică plutitoare (cu rol de protecție împotriva plaurilor care migrau pe lac dinspre sudul acestui lac și ca limită pentru bărcile de agrement) care traversa o portiune de lac de la estul pădurii Căldăraru (din zona stâlpilor de înaltă tensiune) spre marginea estica a strandului către plajele cu iarba verde. Bineînțeles, de bilete nu ne intreba nimeni, ca de, nu intram in strand pe "poartă". Oricum, combinatia porumb copt, cu bere, mici si cu apa inghitita din lac, era de cele mai multe ori interesanta si cateodata chiar "explosibila".]

Foto: Stăvilar lac Cernica. August-2009

"Cine erau vizitatorii ștrandului Cernica ? Datele culese confirmă ipoteza cercetării : numai cartierul Pantelimon (28%/o) și comunele învecinate (5%) furnizează 35 °/o din totalul vizitatorilor. Zonele de locuințe Colentina, Mihai Bavu, Foișorul de Foc, Traian și Vatra Luminoasă însumează 8 ®/o, iar Balta Albă și Titan 23%. Deci 66% din vizitatori provin din 8 zone și subzone situate la mică distanță, în porțiunea de est a orașului. Faptul că există curse ITB permanente permite accesul lesnicios în zona de agrement : se folosesc 70% din vizitatori, iar cei 26% sosiți cu autoturismul sau motocicleta nu sînt, bineînțeles, handicapați de distanță. La întrebarea „Ce vă atrage — în special — în această zonă ?" ponderea răspunsurilor primite indică schimbări calitative , crește numărul celor ce motivează solicitarea prin atracția exercitată de dotările proprii agrementului (posibilități de înot, canotaj) dar „este aproape de casă" deține în continuare un loc important. Propunerile de îmbunătățire a dotării zonei de agrement Cernica, indică o exigență calitativ superioară, proprie celor care au depășit pragul satisfacerii cantitative a necesităților. Vizitatorii ștrandului Cernica doresc amenajarea unui teren de tenis, bărci cu motor și schi nautic, chioșcuri cu cărți, reviste etc. Situarea pe primele locuri — ca o constantă a aspirațiilor în toate zonele de agrement — a terenului de tenis, este oare un semnal al pătrunderii în mase a acestui sport —reflex al succeselor obținute pe plan mondial de sportivii români ? Ne lipsesc — din păcate — date privind evoluția numerică a celor care îl practică efectiv, putem însă afirma cu certitudine că este un simptom de creștere a popularității, care ar merita poate atenție." Sursa:Comertul Modern, 1973-09-01 / nr. 9

Foto: Stăvilar lac Cernica. August-2009

Astazi, acest lac nu mai reprezinta o sursa de bunastare decat pentru cei care au concesionat acest lac sau inca mai administreaza intr-un fel sau altul luciul acestui lac sau fondul piscicol. Au avut loc nenumarate altercatii intre cetatenii comunei Cernica si cei care au concesionat acest lac si cu cei care se dau drept paznici ai acestui lac. Multi dintre acestia au fost acuzati de braconaj, pentru ca au indraznit si si-au aruncat "batul" in balta, in conditiile in care sutele de tone de peste, prinse in navoade de kilometri intregi, se presupune ca a fost comercializat cu "acte" in regula.

Toate facilitatile de relaxare si de agrement, inclusiv cele de scaldat, de pe acest lac si mentionate mai sus, au disparut dupa anul 1989 si nu au mai ramas decat disputele intre cei care, intr-un fel sau altul, isi revendica dreptul de proprietate, administrare sau folosinta asupra acestui lac / fondului piscicol si anume: Primaria Pantelimon, Manastirea Cernica, Milva Prod S.R.L. alte autoritati care administreaza apele romane, ca bunuri publice. Nimic nou sub soare, aceste dispute contemporane, nu sunt decat o continuare a sirului continuu de dispute istorice pentru terenuri si alte bunuri, de sute de ani, dintre manastiri, dintre manastiri si stat, dintre acestea si alte persoane fizice sau juridice. Pentru detalii click aici

Impactul concesionărilor asupra biodiversitatii acestui lac a fost nu doar unul negativ, ci unul dezastruos, lac care, culmea, a fost declarat de mai mult timp zona protejata / sit Natura 2000 impreuna cu padurea Cernica si padurea Caldararu, iar aceasta situtie va continua atata timp cat problemele legate de proprietatea si responsabilitatea asupra acestui lac, antropic, construit de statul roman, inca nu sunt definitiv clarificate. Foarte multe specii de peste care existau inainte de 1989, s-au redus ca efective sau au disparut cu totul. Doar cei care au pescuit in copilarie si in tinerete pe acest lac, la liber, mai pot spune, cate specii de peste populau acest lac, in comparatie cu "gestionarea" actuala, presupusa moderna a fondului piscicol. Nimeni nu a facut, in mod oficial, vreuun studiu pentru a se vedea care au fost "beneficiile" reale pentru stat / pentru populatie, a inchirierilor si concesiunilor lacului si strandului Cernica si nici nu vom vedea vreodata asa ceva. La intrebarea, naturala de altfel - si de ce nu? rapsunsul vi-l puteti da fiecare dintre Dvs.

Cu exceptia unor apusuri de soare extraordinare care mai pot fi (încă) admirate "gratis", locuitorii comunei Cernica, precum și alții cetățeni, nu mai pot beneficia, in vreun fel sau altul de aceasta resursa de apa, presupusa a fi un bun public, al tuturor.

Click mai jos pentru video: sursa TVR 1973

Video urmator - Terasa "La Porumbita" (23-mai-1993):

(Imaginile prezentate mai jos fac parte dintr-o videoteca personala si sunt filmate de catre administratorul portalului Vox Cernica in 1993, pe terasa "La Porumbita" din cadrul fostului strand Cernica, cu o camera video Panasonic, proaspat adusa (la acele momente) din SUA. Alte imagini din 1993 cu privire la lacul si manastirea Cernica vor fi disponibile in curand.)

Va mai prezentam inca doua vidoclipuri cu imagini din Cernica, Balaceanca si Glina, tot din 1973 realizate tot de catre TVR si de asemenea un video cu cercetarile arheologice de la Caldararu la Necropola neo-eneolitica, Manastirea Iezarul si satul medieval Maracineni, filamri TVR din anul 1965.