- Scris de Administrator Administrator
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 17 August 2023 17 August 2023
- Accesări: 1803 1803
Prin amabilitatea poetului Mircea Dinescu va prezentam ultima poezie de dragoste a lui Mihai Eminescu, marele nostru poet national, adresata Veronicai Micle, poezie recitata in videoclipul de mai jos. Se pare ca aceasta a fost scrisă cu sînge, pe o față de pernă, in sanatoriul de boli nervoase „Caritatea“ (strada Plantelor nr.9) , suportul original fiind recuperat de catre Mircea Dinescu de la un anticar.
In ultima strofa a poeziei, prezentata mai jos, se face referire la sunetele de clopot de la Manastirea Cernica:
Azi nu mai vreau să mor pentru oricine,
în loc de îngeri văd zburînd potăi,
rup floarea roz a dragostei de sine,
nu mai sînt chiriaș în ochii tăi.
Nici nu-ți mai știu, de-atîta timp, adresa
că plopii fără soț au fost tăiați.
O cîrciumioară-n portul din Odesa
nu uită ochii tăi înlăcrămați.
Nici Maiorescu n-a uitat eleva
care l-a prins c-un bold în insectar.
Și-acum i se mai scurge leneș seva,
satir batrîn cu mîna la fermoar!
De Caragiale nu știu nici atîta,
că nu degeaba l-ai făcut infam.
Stă la Berlin și-și lustruiește bîta
sperînd să spargă-n Paradis un geam.
De mine însumi chiar nu știu nemica
nici dacă voi mai fi, nici cine-am fost.
Clopotul surd ce bate la Cernica
mă mustră: te-am mîncat în zi de post.
Strada Plantelor nr. 9 Bucuresti: trecut si prezent:
Abonare pentru a fi notificat cu privire la comentariile noi
Raportati
Comentariile mele