Spectacol Ziua Copilului- Stadion Cernica. 31-mai-2017- P1/2
Spectacol Ziua Copilului- Stadion Cernica. 31-mai-2017- P1/2

May 31, 2017

Alin Oprea (Talisman) Bianca Ioana Cristea (Vocea Romaniei 2013) Nelutu Magureanu (X-FACTOR 2016) Aurel Moga (Laureat Mamaia 1987) Axinte (Vacanta Mare)

Spectacol Ziua Copilului- Stadion Cernica. 31-mai-2017- P2/2
Spectacol Ziua Copilului- Stadion Cernica. 31-mai-2017- P2/2

May 31, 2017

Alin Oprea (Talisman) Bianca Ioana Cristea (Vocea Romaniei 2013) Nelutu Magureanu (X-FACTOR 2016) Aurel Moga (Laureat Mamaia 1987) Axinte (Vacanta Mare)

Marea Neagra...la Cernica
Marea Neagra...la Cernica

Nov 13, 2016

Daca astazi 13-nov-2016, in urma vantului foarte puternic nu ati avut "curajul" sa iesiti la plimbare pe "faleza" lacului Cernica, va invitam sa vizionati cateva imagini ale acestuia si care cu siguranta o sa va placa.

Cel mai tare (mare) patinoar din Bucuresti... e la(c)...Cernica ! 23-ian-2016
Cel mai tare (mare) patinoar din Bucuresti... e la(c)...Cernica ! 23-ian-2016

Jan 24, 2016

NU intrati si nu lasati copii neinsotiti pe gheata fara a va asigura ca NU EXISTA NICI UN PERICOL. Patinoar Lac Cernica. Itinerariu: Str. Valea Bizantiului (Cernica) - Insula de plauri - Bobulet (Caldararu) (aprox. 3.5 Km)

Cor Scoala de Muzica si Arte plastice nr 2 Bucuresti 1-2
Cor Scoala de Muzica si Arte plastice nr 2 Bucuresti 1-2

Dec 15, 2015

Concert Liceu A.D. Xenopol (Liceul Economic nr. 3) Bucuresti. 15-decembrie 2015.

Cor Scoala de Muzica si Arte plastice nr 2 Bucuresti 2-2
Cor Scoala de Muzica si Arte plastice nr 2 Bucuresti 2-2

Dec 15, 2015

Concert Liceu A.D. Xenopol (Liceul Economic nr. 3) Bucuresti. 15-decembrie 2015.

Cor Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 Bucuresti 1/2
Cor Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 Bucuresti 1/2

Dec 13, 2015

Cor Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 Bucuresti. Concert Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena -Bd. Basarabia. 13-dec-2015

Cor Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 Bucuresti 2/2
Cor Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 Bucuresti 2/2

Dec 13, 2015

Cor Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 Bucuresti. Concert Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena -Bd. Basarabia. 13-dec-2015

Brandy
Brandy

Sep 08, 2015

Festival Cernica, Sep 5, 2015
Festival Cernica, Sep 5, 2015

Sep 08, 2015

Festival Cernica

Manastirea Cernica. Imagine aeriana.

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

manastirea cernica vazuta din avion

sursa foto: Romania vazuta din avion sursa text: Site oficial Manastirea-Cernica.ro Ctitorie a marelui vornic Cernica şi a soţiei sale Chiajna, Sfânta Mănăstire Cernica este atestată documetar din anul 1608, din timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă. Documentul consemnează: “Am cumpărat satu Floreştii după Colentina de la Nedelcu şi Stroe, feciorii lui Radu Captaru şi am zidit o monastire la leatu 1608 cu hramul Sfântului Ierarh şi făcătorul de minuni Nicolae de la Mira Lichiei în capul moşiei mele cea de mai sus arătată, într-un ostrov lângă Floreştii din mijloc ce se vecinesc cu Şerban Vodă”. Ctitorul a înzestrat lăcaşul pentru a asigura “hrană părinţilor ce vor petrece într-însa cu viaţă de obşte fără să fie supuşi cuiva”, specificând ca nimeni “din neamul meu să nu fie slobod de a se atinge de dânsa, sau să puie egumen, ci să fie stareţ din acei părinţi ce vor petrece cu viaţă de obşte spre pomenirea mea, a soţiei mele şi a neamului meu, în veacul de acum şi cel ce va să fie”.

Sursa foto: flickrIstoria Sfintei Monastiri Cernica” monahul Casian Cernicanul – primul istoriograf al mănăstirii – menţionează că după o perioadă “nu se ştie bine cum s-au pustiit pentru că tradiţiile tac şi nu vorbesc desluşit, fără numai dupe istorisirea bătrânilor şi dupe oarecare semne. Se zice că a fost o ciumă foarte mare şi care se crede că este adevărat, pentru că se pustiise locurile acestea …, părinţii dintr-însa unii murise, iar alţii fugise la munte ca să-şi scape viaţa”. Ultimii supravieţuitori, “insuflaţi de Duhul Sfânt au prescris toate hrisoavele ale tuturor moşiilor fericitului Ctitor care acestea sînt: Floreştii dupe Colentina, Floreştii din mijloc, Popeştii; Aninişul, Clincenii, Măgura, Predealu, Cureştii, Săratu, Vălenii, Berivoieştii, Lăcureştii, alţi Lăcureşti, Obileşti, Sgâriata, Limoteşti şi alte mai multe”. Hrisoavele în original au fost duse la Mitropolie, iar copiile au fost zidite într-un tavan. Ulterior aceste documente au fost găsite şi cercetate. Sfântul Lăcaş a rămas nelocuit mai bine de 70 de ani, devenind pustiu deoarece “crescuse pădurea şi hiarele se înmulţise de nu putea nimeni să locuiască pe aici; că satele se pustiiseră şi nu se găsea nici un om de pe acea vreme ca să spuie ce a fost pe aici. … Că ce puteai să vezi în chiliuţele bieţilor călugări! se încuibaseră broaştele ţestoase şi în Biserică unde săvârşea Sfintele Rugăciuni, locuiau şerpii şi şopârlele, dupe cum istoria ne arată”.

Al doilea moment istoric important, la fel de valoros ca şi ctitorirea de la 1608, este anul 1781 când – la 1 Septembrie – vine la stăreţie Sfântul părinte şi Arhimandrit Gheorghe, unul din ucenicii Sfântului Paisie de la Neamţ. Considerat al doilea ctitor al mănăstirii, el reface obştea de monahi risipită datorită războaielor şi ciumei, ridică din ruină biserica şi tot ceea ce înseamna moştenirea sa materială, acei ani constituind începutul ascensiunii vieţii monahale la Cernica. Venit de curând din Sfântul Munte Athos şi dorind să se întoarcă acolo, părintele Gheorghe a refuzat mai multe stăreţii. În vis “i s-a arătat Arhiereul lui Hristos Nicolae” care i-a poruncit “să-i curăţească locaşul de hiare sălbatice”. Însoţit de dascăl, mergând pe jos până în satul Floreştii de Sus şi întrebând de schit, “pe mulţi îi prindea mirarea de cele întrebate de dânşii, şi mergând prin sat au găsit pre un bătrân ce ştia cărarea; au mers câte trei şi au trecut pre nişte lemne, că apa era foarte mică, şi trecând în ostrov abia au putut să păşească până la Biserică”.

Clădirea veche de 173 de ani avea zugrăveala deteriorată, dar păstra icoana Sfântului Ierarh Nicolae. Mai târziu, la 5 septembrie 1797, această icoană făcătoare de minuni a fost îmbrăcată în argint de boierul Pătraşcu Stancu. Tradiţia consemnată în scris de smeritul monah Casian Cernicanul menţionează că Stareţul Gheorghe “după ce s-au închinat au intrat în Sfântul Altar şi îndată a văzut că se descolăceşte un şarpe groasnic. Iar Stareţul a zis către acel şarpe: ganu tatii, până acum ai locuit tu aici, iar acum să mi te duci, că avem să locuim noi, iar hiara cum a auzit acest cuvant degrab s-a dus”.

Împreună cu ucenicii Atanasie şi Serafim cu care venise de la Neamt, stareţul Gheorghe a început munca de refacere a sfântului lăcaş căzut în paragină: “două turle având, dar erau căzute de cutremur, pardoseala era găurită şi mai de tot stricată de multă vechime. Din amvon se vedeau două chiliuţe foarte dărâmate încât nu putea să locuiască nimeni în ele. Din naintea Bisericii era un salcâm gros… şi lângă salcâm era nişte dărâmături de case, ce fusese trapeza părinţilor mai nainte şi o pivnicioară sub ea. Aici este casa unde s-a găsit hrisovul vetrii şi celelalte copiate şi se mai afla dărâmături sub ele, în locul trapezei cei mari, unde acum este prescurărie, erau casele fericitului Vornic Cernica căzute până în faţa pământului, dar pivniţa sta fiindcă era boltită”.

Celor trei pustnici au început a li se alătura alţii astfel că “până toamna se făcuse şase fraţi”. Au petrecut prima iarnă lucrând la cheresteaua “pentru dregerea caselor că nu avea unde să se adăpostească nimeni”, hrănindu-se din mila credincioşilor şi locuind în pivniţa unde “pusese pae şi acolo se odihneau”. Noaptea stareţul “îşi învăţa fiii cei duhovniceşti învăţături de suflet folositoare, că atât era de dulce la cuvinte încât putea să scoată lacrimi şi din inimă de piatră, după mărturisirea prinţului Mavrogheni ce arată într-al său hrisov zicând aşa: Eu singur l-am văzut şi de cuvintele lui foarte m-am folosit, că este un bărbat de Dumnezeu insuflat”.

Sursa foto flickrDupă un an şi jumătate se strânseseră 16 fraţi, “având toţi câte un toporaş şi toată ziua tăiau la mărăcini de curăţea locul şi noaptea făcea foc cu dânşii şi se culca pe lângă dânsul. Că nimenea nu avea aşternut al său deosebit, ci care unde apuca acolo se culca vara, iar iarna în pivniţă …, iar pravila şi-o săvârşea numai cu cele şapte Laude fără de Sfânta Liturghie, că nu avea cele trebuincioase”. Ulterior, prin milosteniile familiilor Dudescu şi Golescu, obştea care ajunsese la 33 de fraţi obţine cele trebuincioase. În anul 1784 “la Duminica Floriilor au trimis toate cele trebuincioase la călugărie şi o mantie pentru Stareţul şi după o săptămână a trimis pe doi părinţi la Părintele Mitropolit de-a făcut pre Ghenadie preot şi pre Irinarh diacon. Şi de atunci înainte a început slujba Bisericei neîncetat care se ţine şi până astăzi; şi orânduind pravila Bisericii întocmai ca la obştile Sfântului Munte”.

În anul 1786, pe vremea Domnului Mavrogheni obştea număra 103 fraţi. “Acest iubitor de Hristos Domn se prinsese frate de cruce cu Părintele Stareţul nostru Gheorghie şi venea adesea de cerceta această pustietate ce era atunci şi să veselea şi mânca la masă împreună cu toţi pustnicii 103, împreună cu Stareţul lor şi văzând sărăcia lor, le-au făcut tain de pâine la cuptoarele domneşti şi le trimitea cojoace, iminei, abale pentru rase şi cele alte trebuincioase pentru îmbrăcăminte şi le-au dat bani de au făcut moară în vadul lui Radu Captaru şi alte asemenea mile”.

Războiul cu nemţii din 1787 a întrerupt daniile, “iar Măria Sa Mavroghenie văzând că au rămas părinţii cu totul lipsiţi, le-au dat Mănăstirea Curtea de Argeş şi o au stăpânit mai bine de doi ani până s-au făcut pace şi după aceia iar au început a-şi primi milele de mai sus arătate până în zilele Măriei Sale Alexandru Moruz şi a Părintelui Mitropolit Filaret”.

Ca să se poată întreţine, o parte din obştea de la Cernica ajunsă la un efectiv de 130 de fraţi, s-a statornicit la Căldăruşani. Începând cu 1793-1794 când cuviosul Gheorghe ajunge stareţ şi la Mănăstirea Căldăruşani, între cele două aşezăminte monahale se stabileşte o strânsă legătură: “să liniştea câte zile şedea în Căldăruşani şi apoi pleca la Cernica şi şedea o vreme acolo şi iar se întorcea la Căldăruşani şi în lipsă-i la Cernica rămânea părintele Timoftei de îngrija lipsa Stareţului, care se numea egumen, şi în Căldăruşani rămânea Doroftei care slujea asemenea şi aşa-i era petrecerea părintelui Stareţ Gheorghie când în Căldăruşani, când în Cernica”.

La Mănăstirea Cernica se află un ostrov descoperit în 1782 de un frate care “umblând iarna prin pădure dupe nişte lemne trebuincioase, pentru că vara nu putea umbla din pricina smârcului de apă, că şi acesta este ocolit de apă, dar nu este mare ca la celălalt şi n-are limpezeală de apă împrejurul lui şi umblând fratele prin acea pădure, au văzut că este pământ şi dându-i ocol a înţeles că este ostrov ca şi celălalt şi i-a spus părintelui Stareţ ca să vie să-l vadă şi cum l-a văzut foarte mult i-a plăcut şi făcând o punte, trecea vara într-însul şi a pus de l-au curăţit de pădure şi au sădit vii, meri, peri şi tot felul de poame, … şi a făcut şi vreo câteva colibi pentru părinţi liniştitori… A poruncit să facă şi o bisericuţă dar n-au avut timp pentru că s-au început răsboiul cu nemţii şi era ţara foarte tulburată”. Abia în 1788 boierul Dan Braşoveanu a făcut o Bisericuţa în numele Sfântului Gheorghe “şi mergeau părinţii de se nevoiau toată săptămâna, iar Sâmbăta venea în ostrovul cel mare şi se împărtăşea cu Sfintele Taine şi Luni iar plecau acolo, dar nu toţi, ci numai cei ce se alegeau de Stareţul”. Dăinuind până la 14 Octombrie 1802, această bisericuţă deteriorată de cutremur a fost refăcută prin grija părintelui Nicodim Greceanu. În 1831 părintele Calinic a dărâmat-o şi a rezidit-o din temelii.

În 1785, aflându-se la Căldăruşani şi îmbolnăvindu-se, stareţul Gheorghe a numit ca succesor pe părintele Dorotei. Diata stareţului Gheorghe de la Cernica, celebru text de asceză şi mistică românească, binecunoscut bibliografiei teologice, datează din acest moment. Mai apoi, Diata a fost întărită cu pecetea Sfintei Mitropolii şi cu semnătura Părintelui Grigorie Mitropolitul, devenind un important îndreptar duhovnicesc pentru monahi.

Retrăgându-se la Cernica, cuviosul stareţ Gheorghe s-a însănătoşit şi a mai trăit 22 de ani. În 1806 “bolnăvindu-se iarăşi au strâns pre toţi părinţii şi le-au zis: ganii (dragii) tatii, să ştiţi că Cernica va merge foarte bine până la al patrulea stareţ, iar de aci înainte Dumnezeu ştie; şi pe urmă l-au aşezat stareţ pe Părintele Iachint Ieromonahul ce-i fusese ucenic mai înainte, care nu de mult venise din Sfântul Munte. Pe Părintele Timoftei mai înainte îl pusese iconom, iar Cuviosul Stareţ Gheorghie s-a dus către domnul Duminică către şapte ceasuri din noapte, stăreţind de la anul 1781 Septembrie 1 până la anul 1806 Decembrie 3″.

Un alt moment istoric de o deosebită importanţă pentru sfântul lăcaş, împlinirea menirii sale, a fost prezenţa în fruntea obştii timp de 32 de ani (1818-1850) a celei mai luminoase şi reprezentative personalităţi bisericeşti a timpului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Ctitor de mănăstiri şi biserici, de spitale, şcoli şi case pentru copiii orfani, el este ctitorul celor mai importante clădiri ale Mănăstirii Cernica. În timpul stareţiei sale s-au ridicat cetatea şi Biserica Sfântul Gheorghe, clădirea stăreţiei şi aproape toate casele de pe insula care poartă numele aceluiaşi sfânt mare mucenic. Iubitor de cultură, a pus bazele unei valoroase biblioteci şi a deschis o şcoală de pictură bisericească. În septembrie 1850 a fost ales în scaunul episcopal de la Râmnicu-Vâlcea, de unde, bătrân şi bolnav, s-a retras la Mănăstirea Cernica în mai 1867.  Aici a mai trăit aproape un an ca simplu monah. La 11 aprilie 1868 Dumnezeu l-a chemat la Sine şi a fost îngropat în pridvorul bisericii Sfântul Gheorghe, ctitoria sa. Canonizarea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica s-a înfăptuit la 23 octombrie 1955 în prezenţa multor ierarhi români şi străini, a numeroşi călugări, preoţi şi credincioşi. Moaştele au fost aşezate spre cinstire şi închinare în biserica Sfântul Gheorghe.


Sursa: “Istoriile Sfintelor Monastiri Cernica şi Căldăruşani” de Smeritul Monah Casian Cernicanul – Editura TIMPUL, Iaşi 2002

Publicat pe 19.09.2010

Alte imagini ale Manastirii Cernica mai jos:

Adaugă comentariu

Pentru un dialog civilizat, comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea comentariului revine autorului acestuia.


Codul de securitate
Actualizează

Pagina Facebook

Discutii Forum

  • No posts to display.

VoxCernica.ro foloseste cookies proprii/terţi. Continuarea navigarii implică acceptarea lor.