Un sit arheologic din Bălăceanca, acoperit cu pământ și moloz? Cetățenii cer verificări urgente pe Strada Veche

: Categorie: Stiri recente Stiri recente; Creat: 02 Iunie 2026 02 Iunie 2026; Accesări: 42 42

Portalul VoxCernica.ro a primit o sesizare de la un cetățean din Bălăceanca cu privire la o depozitare de pământ și moloz neautorizată pe un teren despre care localnicii spun că ar avea statut de sit arheologic. Zona indicată se află pe Strada Veche, între străzile Atheneului și Trandafirilor, pe partea stângă, într-un perimetru apropiat de situl arheologic înscris în Repertoriul Arheologic Național sub codul RAN 101760.05 - Click aici

Sesizarea transmisă ridică mai multe întrebări: se lucrează sau se depozitează materiale pe un teren cu valoare arheologică fără informarea publicului și fără afișarea clară a autorizațiilor?

Potrivit cetățeanului care ne-a sesizat situația, în ultimele săptămâni, pe terenul respectiv ar fi fost aduse în mod repetat cantități mari de pământ cu basculante.

VoxCernica.ro va prezinta de asemenea un material video care arată mormane de pământ și materiale asemănătoare molozului depozitate în zonă.

VoxCernica.ro nu poate stabili, doar pe baza imaginilor, dacă lucrările sunt autorizate sau nu. Tocmai de aceea, situația trebuie verificată oficial, transparent și rapid de autoritățile competente.

Ce spune Repertoriul Arheologic Național despre acest sit?

În Repertoriul Arheologic Național există un sit înscris cu codul RAN 101760.05, denumit „Situl arheologic de la Bălăceanca – La est de Cariera de nisip”. Fișa îl localizează în județul Ilfov, unitatea administrativă Cernica, localitatea Bălăceanca, punctul „La est de Cariera de nisip”.

Potrivit aceleiași fișe, situl se află „la marginea de est a satului”, are categoria locuire, tipul așezare, iar descrierea menționează expres că aici se află vestigii ale unei așezări neolitice. Suprafața sitului este indicată ca fiind de 1 hectar, iar componenta arheologică apare ca așezare neolitică, cu cod LMI IF-I-m-B-15147.12. (CIMEC)

Adresa: Bălăceanca, Str. Veche. Coordonate GPS: 44.389628953870364, 26.303911213652423

Deci, in acest caz, nu vorbim despre o simplă legendă locală sau despre o bănuială transmisă din vecini în vecini, ci despre un punct arheologic consemnat oficial în baza de date națională. Repertoriul Arheologic Național este o bază de date întreținută și administrată de Institutul Național al Patrimoniului, iar pagina consultată indică ultima actualizare generală a bazei la 18.05.2026.

Pentru mulți oameni, un sit arheologic pare ceva abstract: o denumire într-un registru, câteva coordonate pe o hartă, o fișă tehnică greu de citit. În realitate, un asemenea loc înseamnă urme concrete ale unor comunități care au trăit aici cu mii de ani înaintea noastră.

În cazul sitului de la Bălăceanca, vorbim despre o așezare neolitică. Asta înseamnă că pământul de acolo poate păstra fragmente ceramice, urme de locuire, obiecte, structuri sau alte indicii care pot ajuta la înțelegerea istoriei foarte vechi a comunei Cernica și a zonei din jurul Bucureștiului.

VoxCernica.ro a atras în mod repetat atenția asupra importanței patrimoniului arheologic local, inclusiv prin articole dedicate siturilor din Căldăraru, Tânganu și altor puncte istorice din comună prin care s-a arătat, pe înțelesul tuturor, cum cercetările arheologice pot scoate la lumină lumi dispărute: așezări medievale, necropole, biserici, bordeie, obiecte și urme de viață care altfel ar rămâne necunoscute comunității.

De aceea, orice intervenție asupra unui astfel de teren trebuie tratată cu maximă responsabilitate.

Dupa cum se poate vedea in imaginile video, pe terenul traversat Strada Veche și marcat ca sit arheologic, au fost aduse cantități importante de pământ, iar în zonă nu sunt identificate panouri informative privind natura lucrărilor, beneficiarul, autorizația, firma executantă sau avizele necesare.

În mod normal, atunci când se desfășoară lucrări organizate, mai ales într-o zonă sensibilă din punct de vedere arheologic, cetățenii ar trebui să poată vedea clar:

-ce lucrare se execută;
-cine este beneficiarul;
-dacă există autorizație;
-dacă există aviz de la instituțiile competente în domeniul patrimoniului;
-dacă există supraveghere arheologică, acolo unde legea o cere.

Lipsa acestor informații nu dovedește automat că lucrarea este ilegală, dar creează o problemă de transparență și justifică solicitarea unor explicații publice.

Protecția patrimoniului arheologic este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 43/2000. Actul normativ stabilește că patrimoniul arheologic include și siturile înscrise în Repertoriul Arheologic Național, precum și terenurile cu potențial arheologic reperat. click aici - Portal Legislativ

Aceeași ordonanță arată că lucrările care afectează suprafața solului sau subsolul în zone cu patrimoniu arheologic pot impune cercetare arheologică preventivă sau supraveghere arheologică, iar autoritățile locale au atribuții clare în protejarea patrimoniului arheologic.

Mai important pentru situația semnalată, autoritățile administrației publice locale trebuie să coopereze cu instituțiile de specialitate, cu Direcția Județeană pentru Cultură și Garda Națională de Mediu, să țină cont de avizele Ministerului Culturii/serviciilor deconcentrate și să precizeze în certificatele de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat.

De asemenea, conform acestei ordonante primaria are atribuții specifice în cazul lucrărilor sau descoperirilor care pot afecta patrimoniul arheologic, inclusiv obligația de a sesiza instituțiile competente și de a dispune măsuri acolo unde si daca este cazul.

Cernica, Bălăceanca, Tânganu, Căldăraru și Poșta sunt așezări cu o istorie adâncă, încă insuficient cunoscută, în care pământul păstrează urme din epoci foarte diferite: de la neolitic până la lumea medievală.

Tocmai de aceea, un sit arheologic nu poate fi tratat ca un simplu teren liber, bun pentru umpluturi, nivelări, depozitări sau lucrări făcute fără explicații publice. Cu siguranta sunt multe alte locatii care se pot preta pentru astfel de lucrări.

Într-o comună care își redescoperă istoria, protejarea patrimoniului nu este un moft cultural. Este o obligație legală și o datorie față de comunitate.

Imaginile din video de mai jos arată o situație care nu poate fi ignorată.