Scris de Vox Cernica Vox Cernica

Categorie: Stiri recente Stiri recente

Creat: 20 Februarie 2011 20 Februarie 2011

Accesări: 18734 18734

Vă rugăm să evaluați Vot 1 Vot 2 Vot 3 Vot 4 Vot 5  

Sunt sigur ca multi dintre Dvs. ati auzit de Google Earth. Este un software gratuit produs de compania Google, care detine cel mai puternic motor de cautare pe internet din lume.

Cu acest software pot fi vizualizate imagini din satelit de pe intregul glob pamantesc intr-un fel care nu a fost disponibil maselor pana de curand, inclusiv imagini ale comunei Cernica cu satele sale si a lacului Cernica.

Ceea ce este si mai interesant la acest software este ca, imaginile produse cu ajutorul satelitilor sunt in permanenta actualizate si la o perioada de timp din ce in ce mai mica. Imaginile mai vechi (istorice) nu sunt sterse pe masura actualizarii lor ci pot fi in continuare vizualizate in program, in acest fel existand o adevarata arhiva istorica a cum arata suprafata planetei incepand cu anul 2004 de cand dateaza cele mai vechi imagini disponibile pentru public.

Aceste imagini arhivate pot fi accesate prin meniul (View/Historical Imagery). Jucandu-ma cu acest program am fost uimit sa vad cum imaginile suprafetei lacului Cernica luate de satelit in 2004 difera fata de imaginile din 2010. Acest lucru m-a determinat sa vad mai in detaliu despre ce este vorba si la o cercetare mai detaliata am constatat ca suprafata luciului lacului Cernica s-a diminuat in ultimii 10 ani cu aproximativ 15 ha adica cu 150,000 mp. Masuratorile s-au facut 

cu un alt program (SketchUP, click aici pentru descarcare daca sunteti curiosi, furnizat tot de Google) si care permite masurarea suprafetelor din imaginile importate din Google Earth.

Dupa cum bine stiti lacul Cernica este un lac antropic, adica nu este un lac natural ci a luat nastere in urma actiunilor de acum aproximativ 50 de ani cand a fost realizat digul si barajul intre localitatea Cernica si Caldararu permitand apelor raului Colentina sa se acumuleze intre malurile celor doua localitati.

De acum nivelul apelor din amonte ale Colentinei puteau fi controlate, iar luncile si alte terenuri agricole ale Comunei Cernica puteau beneficia de un sistem de irigatii modern (pentru acea vreme) dar care in zilele noastre a disparut cu totul (inclusiv sectorul care beneficia de acest sistem de irigatii: agricultura).

Prin anii '70 a fost elaborat un plan de sistematizare al comunei si lacului Cernica (acum desecretizat) in vederea pregatirii zonei pentru viitorul port Bucuresti-click aici care nu a mai apucat sa fie construit. Dar sa revenim la subiectul de astazi. Cum s-a putut ajunge la aceasta situatie in care halci intregi din lacul Cernica sunt acum puse la mezat pe internet ?

Dupa cum bine stiti fiecare lac indiferent ca este natural sau artificial are propria vegetatie acvatica. In lacul Cernica plaurul a proliferat in ultimii 40 de ani formand adevarate insule mobile plutitoare.

Cei mai in varsta poate isi aduc aminte de vremurile cand pescarii, ajungeau cu barcile lor pe aceste insule pentru a gasi locuri mai bune de pescuit. Si de asemenea isi aduc aminte de un fenomen mai putin cunoscut locuitorilor mai tineri ai comunei Cernica si anume de momentele cand "se imbatau pestii" atunci cand ploua abundent.

Acest fenomen se intampla si datorita acestor plauri cand pestii erau prinsi in "ochiuri" formate de acestia care ajungeau undeva spre malul lacului, sau se intalneau intre ei. Datorita lipsei de oxigen, mii de pestii de toate felurile (biban, balos, rosioara, regina noptii, sabioara, crap, stiuca, somn, lin, somn, salau, platica, caras, etc.) ieseau la suprafata in cautarea oxigenului iar locuitorii reuseau sa-l prinda cu usurinta, cu mana sau cu mincioguri mai mult sau mai putin improvizate si carau literalmente pestele cu sacii acasa cu mare bucurie.

Si astazi mai putem inca vedea unii plauri/insule pe lacul Cernica, dar sunt doar niste ramasite a ceea cea nu s-a reusit sa se "macine" in campania din anii '90 de curatare a lacului de acesti plauri. Atunci au fost aduse barje specializate care il "tocau"  il transportau si il depozitau pe malul din vest al lacului dinspre Caldararu.

Pe langa insulele plutitoare pe care le formau, acesti plauri cresteau si pe malurile lacului, zone intregi din aceste maluri fiind acoperite de acestia, unele zone scapand de curatarea inceputa in acei ani si ramand nefinalizata datorita "revolutiei' si schimbarii regimului, nimanui nemaipasandu-i de ce se intampla cu Lacul Cernica.

Luciul apei a fost concesionat repede dar de atunci nu am mai vazut vreo barja sau alt utilaj care sa incerce sa mentina lacul curat de acesti plauri.

Din contra din ce in ce mai multe gunoaie au inceput sa fie aruncate pe plaurii care au ramas fixati langa aceste maluri iar multe din barje au fost numai bune de vandut la fier vechi.

Dupa cum se poate vedea din imaginile istorice furnizate de satelit in anii 2000 aceste plauri-maluri erau inca verzi, dar incepand cu anii 2002 verdele a inceput sa se transforme in gri-maron.

Malurile si gunoaiele in loc sa fie salubrizate au inceput sa fie acoperite de moloz si pamant, fenomenul luand o amploare fara precedent mai ales in perioada boom-ului imobiliar incepand cu anii 2004-2005.

Ultimele imagini disponibile de satelit din anii 2009 si anunturile de vanzari de terenuri actuale ne arata ca deja acesti plauri au fost deja transformati in teren construibil si "vandabil" , pe unele dintre ele deja aparand constructiile, mai mult sau mai putin autorizate.

Dupa cum se poate vedea din articolul de mai jos publicat si preluat din Adevarul, primaria a fost amendata in 2008 cu 80,000 de lei pentru "mizeria de pe maluri si care afecteaza mediul".

Deci cei de de la Administratia Nationala a "Apelor Romane" au venit in sfarsit dupa multi ani si au dat o amenda de 80,000 lei care insemna aproximativ 18,000 EUR. Ce s-a mai intamplat de atunci ?

Au fost curatate malurile ? S-au luat masuri serioase pentru a stopa acest fenomen ? Nu, din contra, pamantul a continuat sa fie adus in cantitati si mai mari si terenurile au fost extinse. In anul 2011 aproximativ 15 ha de plaur se vinde astazi cu preturi intre 80 si 200 de EUR/mp.

Daca luam un pret mediu de 100 de EUR/mp vedem cum plaurii de ieri valoreaza 15,000,000 EUR in terenurile de astazi. Unele anunturi de vanzare sunt postate si pe internet. Le puteti vedea cu un click aici.

Nu stim cine sunt beneficiarii si cum au ajuns sa detina acesti hibrizi plauri/terenuri care practic s-au nascut din apa, gunoaie si moloz si nici cum de s-a permis sa se ajunga la aceasta situatie, dar ne intrebam, oare pana cand va continua aceasta metamorfoza ?!. Putem intelege ca locuitorii de pe malurile lacului Cernica nu mai pot "da la peste" atunci cand doresc din cauza minunatei economii de piata cu care ne-am ales dupa 1989.

Putem intelege ca unii mai iau si bataie ca indraznesc sa pescuiasca fara autorizatie in lacul unde de odata carau cu sacii fara sa-i intrebe nimeni de ce o fac. Intelegem (chiar daca cu greu) ca cineva a fost suficient de "istet" sa puna mana pe luciul lacului (lipsind locuitorii comunei cernica de una din putinele surse de bucurie pe timpul verii si iernii) dar ca acest luciu al apei a inceput sa se diminueze pe zi ce trece, atunci asta consideram ca este intradevar o problema si merita sa fie adusa atentiei publice.

Pentru ca mai devreme sau mai tarziu vom vedea ca vor apare pana si crescatorii de plauri si nu vom mai vorbi de lacul Cernica, care inca tine in viata atractia zonei Cernica si nici macar de islazul Cernica, unde odata pasteau pasnic vacile, ci vom vorbi de Land-ul Cernica sau de ce nu, tinand cont de "foamea" imobiliara inca nepotolita, eventual de un cartier intreg de locuinte lacustre.

A se citi si: Lacul Cernica, Iazul Cernica, Izlazul Cernica sau Land-ul Cernica !? Afaceri de milioane de euro.

Citește mai departe...

 

In curand o sa revenim cu imagini din mai 1993 ale malului Lacului Cernica, a plaurilor plutitori si a barjelor de curatare

Actualizare 21 februarie 2011: Se pare ca masuratorile noastre au fost gresite. Astfel in articolul publicat mai jos si pe care l-am vazut dupa efectuarea masuratorilor se vorbeste de 18.5 Ha si nu de 15 Ha.

Metoda pentru a cistiga teren construibil: toarna moloz pe malul Lacului Cernica: click aici

Miercuri 9 februarie 2011

Sursa: Hotnews.ro

foto: hotnews
Primaria Cernica a pus in posesie o portiune de teren de circa 3 hectare pe malul lacului Cernica, intr-o zona neconstruibila. Pentru a mai castiga teren, noii proprietari toarna de trei ani moloz in lac. Vecinii spun ca astfel au luat cateva sute de metri patrati din luciul de apa. Totul sub ochii ingaduitori ai autoritatilor locale.

In luna iunie 2006, Primaria Cernica a pus in posesie, pe Legea fondului funciar, circa 3 hectare de teren pe malul lacului Cernica, in zona strazii Intrarea Codrului, proprietari fiind Stefan Aurel si Preda Maria. In acelasi an, acestia au parcelat terenul in bucati de cate un hectar si l-au vandut mai departe. Un hectar a fost cumparat de Valentin Vasilescu si un altul de Mihail Negru. Despre a treia fasie de teren nu detinem date.

Spre disperarea vecinilor, cei doi proprietari cara de trei ani moloz in Lacul Cernica si niveleaza terenul. "Tot vin cu basculantele si toarna moloz in lac de vreo 3 ani. Am facut plangeri peste tot, au venit cei de la Garda de Mediu, de la Apele Romane, dar degeaba. Isi bat joc ! Noi ne-am mutat aici pentru lac, nu sa-l acopere ei cu pamant. Se poate vedea clar cat au furat din luciul apei, pentru ca inainte stufarisul era pana in spatele curtii noastre. Acum uitati ce departe este", spune suparata una dintre vecine, care a tinut sa-si pastreze anonimatul.

Oamenii care descarcau o basculanta de moloz ne-au spus ca «omul isi amenajeaza terenul, ce, nu are voie». Ba chiar Primaria Cernica a dat un Certificat de urbanism pentru amenajarea terenului. Garda de mediu si Apele Romane au facut mai multe controale la fata locului si au amendat atat primarul, cat si pe proprietari, deoarece lucrarile se executa fara aviz de mediu. Proprietarii insa nu au reactionat in niciun fel, nefiind de gasit. In 2008, Apele Romane au dat amenzi de 80.000 de lei, iar in 2010 Garda de Mediu a dispus supravegherea in continuu a terenului.

Mai mult, asupra Certificatului de Urbanism planeaza acuzatii de ilegalitate, deoarece a fost eliberat de Primaria Cernica, dar ar fi trebuit eliberat de Primaria Pantelimon, lacul fiind al acestei comune.

Gelu Apostol, primarul comunei Cernica, spune ca nu este treaba lui daca oamenii astupa lacul cu pamant. “Treaba mea este sa vad daca depoziteaza sau nu gunoaie pe teren si sa-i amendez. Trebuie sa fie curat in comuna. Daca sunt proprietari, nu pot sa le spun eu sa nu-si amenajeze terenul”, spune acesta.

Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele fundatiei Ecocivica, spune ca distrugerea stufarisului lacului inseamna distrugerea ecosistemului. «Asistam in ultimul timp la o ingenioasa metoda de a mari supafetele de teren de pe malul lacurilor. Avand in vedere ca terenurile sunt scumpe, anumiti smecheri, in cardasie cu puterea locala, imping pamantul sau aduc resturi escavate si le imping pe lac, in acest fel marindu-si terenul ca sa incapa cat mai multe vile. A micsora suprafata unui lac este o nelegalitate. Mai ales ca nu au aviz de la Ministerul Mediului. Este un atentat la biodiversitate. Cand vin cu lama buldozerului, peste stufaris, nu se gandesc ce cuiburi de pasari si ce pesti sunt acolo. Distrugandu-le habitatul, se distruge biodiversitatea. Sa nu uitam ca lacul face parte dintr-o zona protejata de Ministerul Mediului tocmai pentru Biodiversitate », a explicat acesta.

Primarul Comunei Cernica spune ca, in total, au fost retrocedate circa 18,5 ha de teren pe malul lacului. «Au fost puse in posesie, pe Legea 18, 5 hectare in aceasta situatie. Daca pe documentatiile de urbanism figureaza ca teren construibil, noi ce sa facem», spune Gelu Apostol. Legea interzice insa construirea la mai putin de 50 de metri de malul lacului, aceasta fiind considerata limita de protectie a apei.

O alta problema este ca nu exista un cadastru al apelor, care sa arate suprafata si marginile lacurilor. Astfel, este imposibil de demonstrat pana unde se intindea lacul acum 2 sau 3 ani. De asemenea, nu poate spune nimeni, cu acte in mana, daca terenul retrocedat era in lac, in stufaris sau pe malul acestuia. Singura dovada sunt spusele vecinilor care isi aduc aminte ca lacul era mai aproape de curtile lor, iar casele sunt construite toate la aceeasi distanta fata de apa.

 

Lacul Cernica, îngropat în gunoaie: click aici

Sursa: Adevarul.ro 

Vineri 22 feb 2008

Primăria comunei a primit o amendă de 80.000 de lei, pentru că mizeria de pe maluri afectează mediul . Primăria Cernica a fost amendată cu 80.000 de lei pentru depuneri permanente de

Primăria comunei a primit o amendă de 80.000 de lei, pentru că mizeria de pe maluri afectează mediul .

Primăria Cernica a fost amendată cu 80.000 de lei pentru depuneri permanente de materiale de construcţie, pământ şi deşeuri menajere, pe malul şi în apa lacului Cernica, în urma controlului inspectorilor Administraţiei Naţionale "Apele Române". Autorităţile de mediu au luat la control toate râurile şi lacurile din ţară.

Ca urmare a derulării Programului de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, inspectorii ANAR au identificat câteva "zone critice", mai exact locuri unde depozitarea deşeurilor vegetale, lemnoase sau menajere a devenit deja obicei, se anunţă într-un comunicat ANAR.

Cauza principală a acestui fenomen este fie inexistenţa firmelor de salubrizare, fie lipsa de eficienţă a acestor servicii, de regulă pentru că nu există puncte terminus prevăzute pentru depozitarea deşeurilor. Materiale de construcţii în apa lacului Cernica Un prim punct critic este judeţul Ilfov, unde în comuna Cernica inspectorii ANAR au constatat depuneri permanente de materiale de construcţie, pământ şi deşeuri menajere, pe malul şi în apa lacului Cernica.

"În urma controalelor şi avertismentelor repetate atât pe tot parcursul anului 2007, dar şi la începutul lui 2008, Primăria Cernica nu a luat măsuri, astfel că a fost amendată cu suma maximă de 80.000 lei", spune Marius Postelnicesu, directorul ANAR. "Noi am efectuat controale repetate în ultimii 2-3 ani în zonă şi de fiecare dată am dat doar avertismente.

Problemele însă s-au acutizat, în sensul că s-a depus foarte mult pământ în lac pentru a se crea noi terenuri, care ulterior să fie vândute sau închiriate", explică Cristian Badea, inspectorul ANAR care a amendat Primăria Cernica.

"Există acolo cel puţin trei zone critice: zona Institutului Adventist, unde s-au depus materiale de construcţii în apă pentru a se pregăti teren pentru o nouă construcţie, zona Tânganu, unde este o groapă de gunoi neautorizată, şi zona străzii Intrarea Codrului, unde un particular a cumpărat teren, a închis zona şi a depus cantităţi masive de pământ pentru a lărgi ilegal aria proprie.

Toate astea au făcut ca suprafaţa lacului Cernica să se reducă foarte mult şi implicit asta afectează ecosistemul", a mai spus Cristian Badea. "Autorităţile locale trebuie să se conformeze recomandărilor şi avertismentelor primite de la echipele mixte, iar, pe termen lung, trebuie să gândească proiecte fezabile, care să atragă fonduri, pentru rezolvarea problemei gunoaielor. Modul de depozitare şi reciclare a deşeurilor trebuie rezolvat cât mai bine şi mai repede cu putinţă", susţine directorul general al ANAR, Marius Postelnicescu.

Deşeuri şi prin râuri

O altă zonă critică se află în judeţul Cluj, în raza comunelor Măguri-Răcătău-Someşul Rece-Gilău, în bazinul superior al Someşului Mic. De aici s-au adunat săptămâna trecută peste 60 metri cubi de deşeuri menajere, vegetale şi peturi, în special din zonele podurilor. Scopul acţiunii a fost asigurarea secţiunilor de scurgere a apei, pentru a evita inundaţiile. Şi în judeţul Maramureş este o zonă critică, în bazinul superior al râului Vişeu, unde s-au identificat peste 600 mc de deşeuri, în special în raza comunei Borşa.

În Bistriţa Năsăud se menţine zona critică pe ruta Maieru-Sângeorz Băi-Năsăud. În judeţul Dolj, au fost colectate aproape 230 mc deşeuri, dintre care cele mai multe au fost recoltate pe râul Jiu, la Răcari (35 mc) şi la Bucavăţ (24 mc). De pe malurile şi albiile râurilor Caraş, Cerna, Miniş, Bârzava-pod Moniom, s-au strâns peste 24 metri cubi de deşeuri, în perioada 11-15 februarie 2008.

• Prec
• Mai departe