Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

" width="100%" height="335" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen">

 

 

hotar-cernica-fundeni--harta judet ilfov calarasi comun cernica fundeniharta-judet-calarasi

Actualizare 20-feb-2013

A se citi si: Cernica îsi vrea pamantul inapoi.

În interevenţiile noastre anterioare am prezentat cadrul în care se desfăşoară disputa teritorială dintre comuna Cernica şi comuna Fundeni, alias judeţul Ilfov şi judetul Călăraşi. Şi în perspectivă între regiunea Sud (sau poate, după unele surse, Muntenia) şi regiunea Bucureşti-Ilfov. Aşa cum am precizat disputa nu este una teoretică dintre doi vecini care nu se înţeleg ci una juridică: pe rol se află un proces în derulare având ca obiect tocmai acest diferend teritorial.


În decursul timpului, şi ne referim la perioada socialistă dar şi post-socialistă, au apărut diverse reglementari privind terenul arabil atribuit spre folosinţă GAS/IAS Fundeni. Pentru a limpezi această situaţie, doar aparent încurcată, trebuie apelat la ajutorul, incontestabil, al arhivelor. Adică al documentelor, de cele mai multe ori acoperite şi la propriu şi la figurat de colbul... uitării.

Al acestor martori muţi, reci, seci, insensibili dar al căror ajutor este nepreţuit. Din păcate instituţiile care trebuiau să păstreze, să conserve, să ofere posibilităţi rapide de consultare a arhivelor nu şi-au făcut datoria. A trebuit ca o asociaţie cu personalitate juridică Voxcernica, a cărei activitate şi atribuţii acoperă întreaga viaţă economică, socială, politică, istorică şi cultural-sportivă a comunei, să intre în acţiune pentru a face "lumină" în arhiva locală.

Şi rezultatele se văd... concret: au fost aduse din colbul uitării şi al prafului documente care atestă, incontestabil, că teritoriul în dispută aparţine

comunei Cernica. Întrucât există un proces în derulare noi nu vom divulga conţinutul documentelor descoperite de Voxcernica pentru a nu influienţa desfăşurarea corectă şi legală a procesului.

Rămâne ca Primăria Cernica solidar cu Prefectura Ilfov, prin reprezentanţii şi avocaţii săi legali să prezinte aceste dovezi completului de judecată pentru ca decizia acestuia să fie conformă cu realitatea.

Desigur că aceste dovezi trebuie să şi le asume şi partea adversă: Primăria Fundeni împreună cu judeţul Călăraşi. Deocamdată d-l primar al comunei Fundeni, Gheorghiţă Cărtuşanu, se limitează la declaraţii grosiere, aberante, jignitoare, care se bat cap în cap, departe de realitatea istorică şi mai ales contemporană. Nici măcar procesele verbale încheiate de-alungul celor 31 ani (între 1958-1989, cât a funcţionat GAS/IAS Fundeni) nu ignoră, conform legislaţiei socialiste, apartenenţa teritorială, în decursul istoriei, a terenurilor în discuţie. Si, drept consecinţă, confirmă legalitatea demersului autorităţilor locale comunale şi judeţene ilfovene.

Acele "legi" socialiste, aşa cum noi am mai arătat, ele însele subliniază, fără echivoc, provizoratul. Şi este nornal: nici socialiştii nu "au planificat" eternitatea construcţiilor lor economice în agricultură.

Altminteri însăşi GAS/IAS Fundeni a suferit, în timpul celor 31 ani, modificări de denumire şi de teren atribuit. Atunci cum poate d-l primar Gheorghiţă Cărtuşanu să invoce veşnicia unor hotărâri care, din naştere erau vremelnice?

Confuzia generată de legile post-decembriste când toate societăţile socialiste (nu numai din agricultură) s-au ascuns sub plapuma călduroasă şi primitoare a creării unor societăţii pe acţiuni, deci şi în cazul nostru, "nu ţine de cald".

Agonia IAS Fundeni (sub denumirea S.C. Agroindustriala Fundeni S.A.), până în 1995, este arhicunoscută. Perioadă de muribund ireversibil (1995-2000) al acestei societăţi nu schimbă cu nimic datele problemei.

Suntem în anul 2013 şi cei 13 ani trecuţi de atunci trebuiau să ducă la limpezirea situaţiei. A trebuit să apară acel magic, "Cernica Park", ca să aducă, pe tapet, o problemă relativ simplu de rezolvat. Asemenea situaţii au mai fost la limitele judeţului Ilfov (de exemplu în Popeşti-Leordeni) şi au fost rezolvate amiabil, oportun, civilizat, corect, fără procese costisitoare.

Dacă există respectul pentru istorie, pentru legi, pentru statul de drept, pentru proprietate... După cum se vede acestea nu prea există... Deocamdată.

Articol publicat si in Viitorul Ilfovean

02-01-2013 Traim in Fundeni sau in Cernica ?! Aceasta e intrebarea si mirarea la acest inceput de an, pentru locuitorii comunei Cernica. Miza raspunsului la acesta intrebare o reprezinta zecile si sutele de mii de lei, taxe locale, care se vor duce, in fiecare an, in "visteria" bugetului primariei Fundeni si nu a celei din Cernica, ca urmare a terenului pe care primaria Fundeni il are in administrare, teren care desparte in doua teritoriul comunei Cernica, dupa cum puteti vedea in hartile de mai sus. Pentra a vedea cum este posibila o asemenea aberatie administrativa precum si pentru a clarifica cum s-a ajuns in aceasta situatie, ne-am propus realizarea unei serii de emisiuni pe aceasta tema, incercand cu ajutorul Dvs. si a invitatilor nostrii sa aflam cum s-a ajuns in aceasta situatie si ce se poate face in continuare. Dezbaterile se vor axa in jurul problemei legate de delimitarile teritoriale ale comunei Cernica si a vecinilor sai, comuna Fundeni si orasul Pantelimon. Aceasta prima emisiune a avut ca subiect problema "pintenului" de teren care se afla din punct de vedere teritorial in comuna Cernica, dar care din punct de vedere administrativ se afla sub tutela primariei comunei Fundeni. Pentru acesta a fost invitat cunoscutul istoric local, D-l Nicolae Ciotoran si care ne-a prezentat unele documente si dovezi istorice (de la 1849, 1933 si 1970) care atesta faptul ca acest teren, pe care se va construii viitorul complex - click aici- "Cernica Park" , nu a fost niciodata in proprietatea comunei Fundeni, astfel incat sa se justifice, ca acest teren sa fie administrat in zilele noastre, de catre aceasta comuna. Cel mult, IAS-ul din Fundeni a avut un drept de folosinta asupra acestui teren si nicidecum un drept de proprietate. Cercetarile Vox Cernica pe aceasta tema vor continua, si pe masura ce avem noi dovezi, vi le vom prezenta si Dvs. Acest lucru este foarte important pentru ca, atata timp cat acest teren se afla sub administrarea comunei Fundeni, primaria Cernica va fi incapabila

sa controleze felul si natura acestor investitii si nu va putea sa contracareze dezavantajele aduse de acest proiect sau altele viitoare (poluare, trafic greu si ingreunat, etc.). De asemenea, toate taxele si impozitele locale (substantiale) care se vor plati  pentru terenul, cladirile, utilitatile aferente, nu vor intra in bugetul primariei Cernica ci in cel al primariei Fundeni. Deci, inca o data comuna Cernica va fi lipsita de resursele financiare necesare pentru a contracara efectele negative aduse de acest proiect, si de asemenea locuitorii din Cernica vor fi lipsiti de importante resurse pentru dezvoltarea infrastructurii proprii. Va invitam sa participati si Dvs. la aceste dezbateri, deoarece aceasta impartire nedreapta a teritoriului intre cele doua comune, chiar daca la acest moment nu este evident, va va influenta intr-o mare masura calitatea vietii de locuitor al comunei Cernica.

A se citi si: Cernica îsi vrea pamantul inapoi.

Hartile si dovezile prezentate, precum si textul de mai jos sunt rezultatul eforturilor de cercetare ale  D-lui Ciotoran Nicolae.

Hotarnicia si triangulatia mosiei Tinganul din judetul Ilfov  a Sfintei Manastiri Vacaresti

 Facuta in egumenia prea cuviosului IOV 1849 de Simeon Zefkid

 Inginer hotarnicul (astazi s-ar numii cadastrist) mosiilor Manastirilor inchinate Sfintului Mormant.

 Asemanat adresei de supt nr. 4019 a D-lui Prezidentului Cinstitei judecatorii de Ilfov  sectia I-a, prin care mi sa scrie sa hotarnicescu mosia Tinganu dintra cel judetu a sf. Manastiri Vacaresti ce este inchinata la sf. Mormant, vestind pe dumnealor vecinii razesi dupa orinduiala care sint:

                1 Sf. schit Cernica, vecina cu mosia Florestii de jos.

                2 Sf. Mitropolie, cu mosia Branesti.

                3 Sf. Manastire Radul Voda, cu mosia Vadul Anii.

                4 Dl. Pitar Ioan Simu Gherasim, cu mosia Fundeni.

                5 Mosia Tinganeanca, tot a Manastirii Vacaresti.

                6 Casa raposatului Simeon Balaban, cu mosia Tinganu.

                7 Mostenitorul raposatului Arhimandrit al Reformatilor Sukei, cu mosia Bajeasca.

                8 Dl. Eftimie Diamantescu, cu mosia Glina sau Balaceanca.

                9 Sf. Manastire Radul Voda, cu mosia Caldarariu.

                La sorocul de 26 martie trecut hotarit pentru cercetarea hotarelor am mers la numita mosie Tinganu, unde fata cu citi D-lor vecinii razesi au fost urmatori vestirilor adresate Dumnealor, am intrat in lucrarea alegerii precum urmeaza:

                Despre mosia Florestii de Jos  a Sf. Schit Cernica

                Din partea Sf. Schit Cernica viand parintele Elisei iconomul, si cu infatisat un plan al liniilor hotarului dintre mosia Florestii de Jos si mosia Tinganu cu urmatoarele formaluiri:

 “1804. Aprilie 11. Cartea Vornicului Barbul Vacarescul coprinzatoare ca: Dupa jalba ce au dat Marii sale Domnului Constantin Alexandru Ipsilant V.V. schitul Cernica , prin care au cerut a se impietrii mosia Florestii de Jos de catre mosia Tinganul a Manastirii Vacaresti, poruncinduise, ca de vreme ce alegerea ce au facut la fata locului semnelor despartitoare intre acele doua mosii s-au intarit sa mearga de isnoava dimpreuna cu inginer sis a puie pietre hotara pa linia acelor semnedovedite, urmator fiind au mers la fata locului din urma cu vechilii amindurura partilor, si apucind intiu de la capul dinspre rasarit din matca Pasarii de la Vadul Pietros pus-au piatra in muchia patri de marginea drumului; de acolea puind inginerul linia pa care sa mearga drept la piatra cea batrina  din valea Tunului, ducas-au pe hotar, si in cimpu au mai pus o piatra, de unde trecind peste lacul Tinganului in muchie s-au pus al treilea piatra, care este atit locul Tinganului semnu cit si fintina hotilor aproape. Asisderea de acolea mergind pe linie drept au cautat in piatra cea batrina din gura vaii Tinganului din josul morilor Cernicai, care piatra fiind buna, dovedita de hotar despartitor intre Cernica si intre Tinganul au ramas iarasi statatoare. De acole cautind la matca cea veche a Dimbovitei, mergind peste Dimbovita cea noua pa unde in vechime au fost curgerea Colentinei, si ajungind la matca cea veche unde sa numeste ca au fost moara Captarului, gasitu piatra acolo despartitoare intre Tinganul Manastirii Vacaresti si intre Radul Voda, care piatra cum ca este pusa de acei doi arhimandriti hotaranici, a caror hotarnicie nu au fost primita nefiind de fata vazut nici vreo coprindere ca au fost din partea Cernicai om, nici intarita de vreo judecata, si acolo alaturea au mai pus o piatra spre a fi stiut hotar de la capul mosii dinspre apus; s-au mai pus si alta piatra copil in mijlocu care este in lunca in dreptul plopului celui mare, adica intre piatra cea batrina din gura vaii Tunului si intre piatra ce de la matca veche a dimbovitei de la capul mosiei dinspre apus. Acestea fiind toate hotarele ramine a stapinii cu buna pace; insa din pietre in jos Manastirea Vacaresti si in sus Schitul Cernica. Iar vechilul Manastirii vacaresti au fost pricinuit ca, linia nu cauta drept  de la matca Pasarii de la  vadul Pietros la matca cea veche a Dimbovitei unde s-au fost gasit piatra cu netagaduire; insa aceasta pricinuire se gaseste de nici un temeiu,  caci cu linia dreapta de la vadul pietros la piatra de la matca cea veche sa mai ia de catre schitul Cernica un codru din mosia Tinganului; dar popreste piatra cea batrina din valea Tunului a sat rage linie dreapta. Iar de la Pasarea si prin piatra cea batrina sa mearga la matca cea veche, nu s-au stiut moara Captarului intr-acel loc,si calc ape alte mosii straine si ramane departat hotarul ce l-au avut Vacarestii cu Radul Voda, si nu s-ar fi suferit a stapinii Radul Voda pe acolo. Drept aceea au dat aceasta carte la schitul Cernica spre a-si urma stapinirea prin pietrele ce s-au pus, alcatuite fiind si in cartea aceasta ce s-au facut de inginerul Domnescu.

 “1804. Septembrie 6 . anaphora catre Domnu,a lui Vel  Logofat , spre a sa intarii hotarnicia de mai sus cu harta Inginerului, in care anaforea sa coprinde si pentru invoirea urmata intre schitul Cernica cu Manastirea Radului Voda, de a le fi hotarul: din piatra ce este pusa in marginea matcii Dimbovitei vechi unde s-a gasit si piatra veche si s-a pus si alta noua de Vornicul Barbul Vacarescu linga aceea, hotar intre Manastirea Vacaresti si Cernica, la deal pe matca veche in sus spre apus si pa m.a.l. .

 “1804 Septemvrie 23. Intarirea data de Domnul Constandin Alecsandru Ipsilant V.V. asupra impietririi ce s-a facut de Vornicul Barbul Vacaresculurmatoare fiind hotarirei date cu Divan. Asemenea intareste si invoirea urmata cu Manastirea Radului Voda, intocmai dupa cum se coprinde in anaforeaua de mai sus.

 Acestii inpietriri urmand, am pus cu martori ce au fost adusi, insa; Din partea Manastirei Vacaresti, Iordache Ceausu, Petre Rumanu si Moise Rotaru, lacuitori din satul Tinganul; iar din partea schitului Cernica, Ivan Ciobanu si ion Mocanu , locuitori din satul Cernichii, care mi-au aratat intr-o unire pietrele puse de Vornicul Barbul Vacarescul, precum urmeaza:

 

 In malul despre miaza noapte a matcii vechi a Dimbovitei, unde sa zice la Moara Captarului, este piatra cu movila de linga dinsa, hotar despartitor al mosiei Tinganul de catre mosia Manastirei Radului Voda si de catre Florestii de Jos a schitului Cernica, care piatra sa infatiseaza la litera E. pe planul topographic ce insoteste aceasta alegere. Dintr-aceasta piatra m-au dus pe linia hotarului dintre Tinganul si Florestii de Jos la piatra numita din lunca in dreptul plopului celui mare, care pa plan se arata la litera H. de acolo dreptu peste apa Dimbovitei la movila cu piatra de la salcie, din josul morilor Cernicai, in marginea dinspre miaza noapte a drumului de linga malul Dimbovitei, pe plan la litera G. de acolo drept la piatra H, din muchia despre apus a vaii Tinganului, din josul zagazului Cernicai de la Fintina Hotilor. De acii trecind peste Valea Tinganului merge drept la piatra I, nu (nainta) de la cimpu , cu movila linga dinsa. De acolo tot pe acea derectie drept la piatra K, cu movila de la zgiriata, ce este aproape de muchia vaii Pasarea despre apus, in muchia despre miaza noapte a valcelei drumului vechiu. Si dintr-aceasta piatra tot drept coboara linia hotarului in Valea Pasarei, unde sa numeste la vadul pietros.

                Aceasta linie sa va pazii sip e viitor in despartirea hotarului mosiei Tinganului de mosia Florestii de jos.

                                                                                           2

                Despre mosia Branesti a Sfintei Mitropolii si

                                                                                           3

                Despre mosia Vadul Oanii a manastirei Radului Voda.

                Din piatra acestor propietati nu s-a infatisat nimeni.

 Dupa aratrea doar a martorilor adusi doar din partea Sf. Manastiri Vacaresti am vazut ca, aceste mosii au hotarfirescu despartitor Valea Pasarii pa jumatate, cit cit tine capetele lor, pina in hotarul mosiei Fundeni la capul ce pe plan se vede la litera M, care hotar firescu se va pazii sip e viitor.

                                                                                           4

 Despre mosia Fundeni a Dlui Pitarului Ioan Simu Geracim.

 Din partea Dlui Pitarului Ioan Simu Geracim mi s-a infatisatu actul de invoire , urmat in anul 1842 ianuarie 4 . intre Dlui cu cei de atunci ecsarsi ai Manastirilor inchinate Sf. Mormant, adeverit de I-tul Divan civil sectia I-a, prin care desfiintind hotarnicia facuta in anul 1840 de Dlui Sardarul Dimitrie Eclisierescu la mosia fundeni , cit sa atinge de mosia Baza sau Paroaia a Manastirei Sf. Gheorghe si de mosia Tinganul a Manastirei Vacarestii, Dlui Pitaru se invoieste ca stapinirea dintre aceste doua mosii despre mosia Dumisale sa ramie in toate partile intocmai precum a fost si este: adeca pe lungul despre tinganul chiar prin patru pietre ce se afla in zisa de astazi, din apa Pasarei si pina in apa Dimbovitei curgatoare; iar in cap despre invecinarea cu mosia Paroaia sa ramie iarasi precum s-a gasit stapinirea: adeca pina la matca veche a Dimbovitei ce sa numea si Colentina , unde se vor puie si pietre, si se vor face movili ramanindu celalalt pamint cu morile si celelalte zidiri in stapinirea Manastirii precum este si acum, deosebind numai acei 198 stinjeni in doua sfori , una de 112 si alta de 86, ce mergu cu lungimea pina in matca Dimbovitei cea curgatoare.

 In urma acestui act de invoire m-a dus oamenii ce au fost adusi de amindoua partile la cele patru pietre vechi ce sa numescu intrinsul , pe hotarul despre Tinganul, precum si la movilele ce s-a facut atunci pe liniile dintre pietrele vechi;  insa din puntul M, din valea Pasarea din drept movila de hotar dintre mosia Vadul Oanii a Manastirei Radului Voda si dintre Fundenii, apuca hotarul mosiei Tinganul despre Fundeni pa mijlocul vaii Pasarea in jos pina in josul gurii valcelei potcoava de la litera N, de acolo lasa Valea Pasarei, si suie in muchia ei despre apus la movila de la piatra veche, pe plan la litera A. de acolo, printr-o movila ce este facuta pe linie, drept la piatra veche de la drumul postii ce este in muchia delusorului luncii Dimbovitei, pe plan la litera B, unde in marginea despre rasarit si miaza noapte a drumului este si movila. Dintr-aceasta piatra coboara linia hotarului la piatra veche numita de la cimpul lui mos Tudor, la litera C; si de acolo apoi prin trei movili cu pietre noa, ce sint pe linie, drept la piatra veche cu movila din marginea apei curgatoare a Dimbovitei, pe plan la litera D.

 Urmeaza dar a se pazii sip e viitor intocmai hotarul dinspre Tinganul si Fundeni, prin semnele ce s-au aratat.

                                                                            5

                Despre mosiaa Tinganeanca a Sf. Manastiri Vacaresti

 Hotarul despartitor al mosiei Tinganul de acest deosebit trupu tot al Manastirei Vacaresti este din drept piatra Fundenilor din marginea dinspre rasarit a apei Dimbovitei, ce pe plan s-a aratat la litera D, pea pa Dimbovitei in sus, pina la gura matcii vechi a Dimbovitei, unde da despre apus, in apa curgatoare, pa plan la litera O. De aici ramine apa curgatoare in mosia Tinganul, si hotarul apuca pe acea matca veche in sus spre apus pina la hotarul mosiei Tinganu a casei raposatului Simeon Balaban.

                                                                           6

                Despre mosia tinganul a casei raposatului Simeon Balaban

                Despre aceasta propietate hotarul s-a pazit precum din vechime s-a urmat, pe matca veche a Dimbovitei; insa din coltul deosebitului trup numit Tinganeanca, ce este tot a Manastirii Vacaresti, pe acea matca veche in sus, care sa alatura pe supt coasta dealului despre apus, apoi departindu-se ceva, trecesoseaua drumului morilor Tinganului, sis pre miaza noapte sa uneste cu Bonca, la litera P, si tot pe aceasta matca veche a Dimbovitei, care sa numeste si Bonca, in sus spre apus, putin pina la hotarul mosiei Bajeasca a raposatului Arhimandrit al reformatilor Sukei.

                                                                            7

                Despre mosia Bajeasca a mostenitorului raposatului Arhimandritu al reformatilor Sukei.

                De si nu s-a aratat nimeni din partea acestei propietati,  dar hotarul capului ei despre mosia Tinganul a Manastirii Vacaresti fiind pe firescul semnu, matca veche a Dimbovitei, numita Bonca nu poate fi nici un fel de contestatie, dupa cum au aratat martorii adusi din partea Manastirii Vacaresti, urmand a se pazii sip e viitor, precum din vechime s-a pazit hotarul, din coltul mosiei Tinganul a casei raposatului Simeon Balaban pe acea matca evche numita Boncain sus, care sa alatura pe supt coasta dealului despre apus, apoi mai sus se departeaza, cotind dealul spre apus, pe acea matca, zicu, pina in hotarul mosiei Glina sau Balaceanca a Dlui Eftimie Diamantescu.

                                                                            8

                Despre mosia Glina sau Balaceanca a Dlui Eftimie Diamantescu

                Din partea Dlui Diamantescu nu s-a aratat nimeni; iar martorii adusi din partea manastirii Vacaresti mi-au aratat ca hotarul despartitor al mosiei Tinganul de capul mosiei Balaceancal-a pomenit pe matca veche a Dimbovitei, care o numescu Bonca; insa din hotarul mosiei Bajeasca pe matca in sus, pina in dreptul pietrei din marginea ei dinspre miaza noapte, despartitoare a mosiei Tinganu de mosia florestii de Jos a Schitului Cernica, si de mosia Caldararii a manastirii Radului Voda, pe plan supt litera E. Acest firescu hotar se va pazii sip e viitor.

                                                                            9

                 Despre mosia Caldarariu a Sf. Manastiri Radu Voda.

                 Din partea acestei manastiri nu s-a aratat nimeni. Insa, invecinarea mosiei ei cu tinganul este numai intr-un punct, dupa intarita hotarnicie din anul 1804. a Vornicului Barbul Vacarescul, si dupa invoiala urmata intr-acel an, care mi s-au infatisat din partea schitului Cernica. Si acest punct fiind piatra din malul dinspre miaza noapte a matcii vechi a Dimbovitei, unde sa zice la Moara Captarului, despartitoare si a mosiei Florestii de Jos a Schitului cernica, care, marurii dupa orinduiala, s-a adeverit de netagaduita, precum la artiolul I s-a aratat, si pa plan se vede la litera E, urmeaza a se pazii si pa viitor.

                Alegindu-se hotarele acestei mosii despre toate vecinatatile precum s-au aratat, s-au facut apoi cuvenitele operatii trigonometrice, si calulindu-se pozitia relative a fistecarui seminude hotar, si laturile perimetrului cu azimutul lor, adeca unghiul ce formeaza cu Meridiane, precum asemenea si suprafata mosiei exprimata in stinjeni patrati si in pogoane, se alatura toate aceste operatii spre temeinica incredintare a rezultatelor date, care vor slujii pentru determinarea punturilor pe plan, si pentru reaflarea semnelor de hotar pe fata pamintului, ori cind dupa vremi va cere trebuinta.

                                                                                                          In 16 octomvrie 1849.

                Semneaza ……………….

 
                              Masuratoarea stinjenilor mosiei Tinganul a Sf. Manastiri Vacaresti

 Trasuri
 
Stinjeni S.V.
Intia  | Din C , piatra de la cimpul lui mos Tudor despre mosia Fundeni, pe linie dreapta in sus pina la F, piatra din lunca despre Floresti | 2313
Adoa |  Din B, piatra de la drumul Rosu despre Fundeni , pe linie dreapta in sus pina la G, piatra de la salcie din josul morilor Cernichii   | 2512
A 3-a | Din A, piatra de la muchia vaii Pasariidespre Fundeni, pa linie dreapta in sus pina la H, piatra din muchia vaii Tinganului despre Floresti 2351
A 4-a | Din punctual M, din valea Pasarii despre Fundeni si Vadul Oanii, pe linie dreapta in sus pina in linia pietrelor Florestilor | 1934
            Peste tot se aduna stinjeni                                                                                                                                      9110
            Termenul de mijloc intre aceste patru trasuri, adeca stinjeni masa esu                                                                       2277 ½

                                                             In 16 octombrie 1849

 Semneaza………….

 

" width="100%" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen">

Articole asemanatoare

Comentarii   

Guest
0 # mosierGuest 02-01-2013 21:07
domnu ciotoran, vorbeati de teritoriile satelor din comuna ca fiind pe vremuri mosii manastiresti. ce mai conteaza acum cand cernica e mosia primarului gelu ?
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat | Raportează către un administrator
chita florin
0 # o istorie a CERNICAIchita florin 04-01-2013 20:04
Deosebit de importante documentele prezentate de Dl Ciotoran, a carui munca in a culege informatii istorice despre Cernica este de apreciat. Tot cu ajutorul dumnealui ar trebui sa "traducem" in practica aceste informatii si sa le putem folosi ca argumente istorice si tehnice de nerespins. Oare cum vom putea rezolva acest incident cu Primaria Fundeni? Ce face Primaria Cernica in acest caz? Cred ca ar fi deosebit de util un punct de vedere al dl Gelu in acest caz; Oare ne vom indrepta spre un proces cu Primaria Fundeni? ....intrebari si intrebari...si poate si ceva raspunsuri oficiale....ar fi foarte utile.
In alta ordine de idei, sa salutam inca o data demersurile dl Ciotoran, si de ce nu, sa-l sprijinim in a intocmi o istorie a Cernicai? Sugestii? Propuneri? Voluntari?
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat | Raportează către un administrator
TOTH  IOSIF
0 # multumireTOTH IOSIF 10-05-2014 17:06
Am primit raspunsul,va multumesc,asta e legea e lege eu trebuie sa respect ,dar guvernantii o calca an picioare .Multa sanatate dores la toata ECHIPA!!
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat | Raportează către un administrator

Adaugă comentariu

Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea articolelor si comentariului revine autorului acestuia.


Codul de securitate
Actualizează