Protejam padurea Caldararu - Cernica sau o transformam in parc de distractie ?! Parcul Natural Zero Waste.

Actualizare 08-Dec-2023

ATACUL asupra Pădurii Căldăraru - Cernica, continuă.

Mai mulți cetățeni din satul Căldăraru ne-au semnalat faptul că, "pe sub ochii Poliției și a Primăriei Cernica, un autovehicul de tip papuc, culoare roșie, a efectuat intre 10 și 15 curse (efectuează încă) pentru transportul lemnelor tăiate din Pădurea Căldararu, pe digul lacului dintre satul Căldăraru și Cernica, pentru a evita controalele potențiale. Lemnele descărcate sunt preluate de o dubă din rondul de lângă canalul care unește lacul Cernica de râul Dâmbovița și sunt transporate mai departe în satul Tânganu. Din ce ni s-a transmis pana acum, se pare ca cei care conduc autovehiculul sunt din Tanganu si ar fi "paznici" ai lacului Cernica.

Actualizare 18-Nov-2023

ÎN ROMÂNIA A APĂRUT PANDEMIA PROIECTELOR DE TRANSFORMARE A PADURILOR ADEVĂRATE ÎN PARCURI URBANE.

PĂDUREA - PARC vs. PĂDUREA PRIMORDIALĂ.

Care este mai benefică pentru societate?

Mai jos puteți găsi povestea Pădurii Căldăraru, Cernica, Ilfov, (precum și a altor păduri din Romania) pentru care, au început demersurile de transformare dintr-o pădure adevărată de 115 ha clasificată sit Natura 2000, într-o pădure - parc / tematică / recreativă / educațională, dar pentru care însă, nu există acordul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.

Până la acest moment cel puțin 2.500 de ha de păduri primordiale, din tară, în special în jurul marilor orașe au fost transferate UAT-urilor locale pentru transformarea acestora în păduri - parc. 

Acest proiect nu este deloc singular sau "unic" așa cum îl prezintă promotorii acestuia, ci este doar unul dintre multele proiecte trase la "indigo" apărute de curând in Romania, sub forma unei "pandemii" de proiecte propuse de autoritățile locale din Romania și susținute in vederea atingerii unor obiective și interese mai degrabă private, de afaceri și nu în vederea satisfacerii intereselor publice.

Amploarea acestui fenomen, neadusă încă la cunoștința opiniei publice, este posibilă datorită vulnerabilităților legale ale Codului Silvic prezentate mai jos și care, au trecut pe sub "radarul" organizațiilor de mediu care au ca misiune protecție pădurilor / mediului înconjurător precum și pe sub cel al presei centrale din Romania.

În prezent multe dintre aceste proiecte, promovate pe diverse căi, ca fiind "benefice", "non-invazive", au fost deja implementate sau sunt în curs de implementare în diferite stadii, fără să se cunoască necesitatea, oportunitatea și scopul real al acestora și nici impactul negativ al unor asemenea parcuri asupra biodiversității, florei, avifaunisticii / ecosistemelor pădurilor originale și de asemenea, fără să fie prezentate publicului larg efectele negative pe, termen mediu și lung ale urbanizării pădurilor primordiale, asupra omului, mediului înconjurător și al societății în general.  

Actualizare 17-Nov-2023

"Lăsați orice speranță, voi cei care intrați"

"Încă o pădure moare, în deplina (noastră) tăcere."

G.S. (versuri citate din sutele de comentarii ale celor care au avut curajul sa spuna ceea ce cred in legatura cu acest Proiect pe (click aici):  pagina de Facebook a Portalului Vox Cernica.

AVEM CONFIRMAREA - Adresa nr. R/35118/09/11.2023 – Răspuns sesizare

"Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor nu este de acord cu acest proiect, nefiind informat oficial despre inițiativa unilaterala a Consiliului Județean Ilfov, privind "proiectul pilot de interes public" - pădurea parc "Parcul Natural Zero Waste", in pădurea Căldăraru, județul Ilfov."

Paragraful de mai sus reprezintă un extras din răspunsul Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor la solicitarea unor vizitatori ai Portalului Vox Cernica si care au avut amabilitatea sa ne pună la dispoziție răspunsul acestui minister, cu privire la un  pseudo - proiect ABSURD, de transformare a unei păduri adevărate (Pădurea Căldăraru, Cernica, sit Natura 2000, arie protejata drastic prin legi naționale si europene) într-un parc urban ordinar, de distracții, sub acoperirea unor lozinci mincinoase, eco-turistico-distractive din domeniul protecției naturii si mediului înconjurător.

Dezacordul de mai sus este o veste buna pentru Padurea Caldararu, dar este doar o veste de "etapa" si o rezolutie provizorie, tinand cont de stadiul pregatirii acestui proiect, pentru care s-a hotarat demararea unui studiu de fezabilitate. La acest moment nu stim care va fi totusi rezolutia finala a Ministerului Mediului dupa ce, studiile de specialitate, necesare conform Codului Silvic vor ajunge la acest minister pentru obtinerea avizelor necesare inclusiv cele ale comisiei tehnice pentru silvicultură. Dupa cum puteti vedea mai jos, pana acum, acelasi minister a aprobat in țară transferuri de mii de de ha din proprietatea publica a statului român catre cele ale unor UAT-uri locale.

Un exemplu recent, de acum doua zile, este cel de la Brasov, unde Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS) din cadrul Ministerului Mediului a aprobat transformarea unei suprafeţe 1.700 de ha de pădure din municipiul Braşov in regimul de pădure-parc, aceiasi reprezentantii ai Ministerului Mediului subliniind că, implementarea acestui concept de pădure-parc în Braşov „reprezintă un exemplu remarcabil de adaptare la contextul local” iar iniţiativa „subliniază angajamentul Braşovului faţă de dezvoltarea durabilă şi responsabilă”.

Secretar de stat în Ministerul Mediului: S-a aprobat transformarea unei suprafeţe de 1.700 de ha din Braşov în pădure-parc

Din toate informatiile deținute de pana acum si a modului in care a fost si este promovat si prezentat, acest proiect va fi realizat, ca și celelalte de fapt, doar in scopuri pur comerciale, iar interesele sunt mai degrabă unele care țin de interesele “imobiliare” / de afaceri din jurul acestor păduri, decât de interesele publice reale si de masuri care sa conducă la o protecție mai buna a pădurilor, bunuri publice de interes national sau comunitar.. 

După cum puteți vedea mai jos, începând cu data de 11-oct-2023, Portalul Vox Cernica a relatat cu lux de amănunte punctul de vedere propriu, precum si punctul de vedere al  vizitatorilor săi, despre acest proiect și despre protocolul de colaborare intre Consiliul Județean Ilfov-CJI, Direcția Silvică Ilfov, U.A.T. Comuna Cernica și Fundația ,,Ilfov Împreună”, aprobat in ședința CJI din 31-oct-2023, în vederea demarării demersurilor necesare de realizare a acestui proiect.

Lipsa unui aviz favorabil de la Ministerul Mediului si existenta unui click aici: proiect de lege, (pentru completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic care, in data de 15-11-2023 a trecut de Comisia de Mediu a Camerei Deputaților), proiect inițiat de platforma civica centuraverde.ro prin care pădurile din județul Ilfov vor fi protejate împotrivă tăierilor, nu au constituit un impediment pentru CJ Ilfov sa aprobe un asemenea protocol de colaborare, (in baza caruia proiectul va fi demarat in vederea pregătirii documentațiilor necesare si implementarii) iar Pădurea Căldăraru sa fie transferată din proprietatea publica a statului romana în domeniul public al UAT Cernica si transformata fie intr-o padure - parc, fie intr-un parc recreativ / tematic si/sau educational, fie o combinatie a celor de mai sus.

De asemenea, din toate datele deținute pana acum, această modificare de lege nu va stopa un astfel de proiect sau alte proiecte asemănătoare, în alte păduri din Ilfov sau din tara, legea reglementând strict protecția pădurilor împotriva tăierilor de copaci din padurile din Ilfov și nu impotriva amenajărior, intruziunilor, intervențiilor, măsurilor mai mult sau mai puțin invazive care amenință biodiversitatea, flora si avifaunistica pădurilor din Ilfov si din toata tara.

Aceste amenintari sunt prezente, actuale, reale și nu doar ca au condus la riscuri majore cu un grad oarecare de probabilitate, dar deja acestea s-au materializat și produc efecte / impacturi negative certe, prin faptul că, în țară, au aparut, ca ciupercile după ploaie, o inflație / pandemie de proiecte prin care se dorește transformarea multor paduri in parcuri, pe baza vulnerabilitatilor legale existente in prevederile Codului Silvic - Legea nr. 46/2008 (vulnerabilitati nepuse in discutie sau tolerate din motive necunoscute si care nu fac obiectul proiectului de modificari la Legea 46/2008, promovat de centuraverde.ro), cod care stipuleaza ca:

"Parcurile recreative / tematice / educaţionale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, la solicitarea proprietarului / administratorului, în baza unor studii de specialitate realizate pentru păduri cu funcţii de recreere, zonate corespunzător prin amenajamentul silvic."

(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări şi obiective:

e) ....parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale....

Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc şi este activitate de dezvoltare tehnologică

(10) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier şi sunt permise numai în situaţia în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrişări.

1. Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc - Amenajările permise în pădurile-parc sunt:

a) alei realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;

b) bănci;

c) iluminat;

d) puncte de informare;

e) toalete ecologice;

f) construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maximum 15 m2. În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi. Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură.

1. Parc recreativ/tematic/educaţional - amenajările cu caracter permanent sau nepermanent, care se execută în scopul desfăşurării activităţilor recreative, cu sau fără defrişarea vegetaţiei forestiere, de tipul:

a) pergole şi/sau locuri de joacă pentru copii;

b) aventura parc sau instalaţii pentru căţărare sau iniţiere în alpinism;

c) terenuri pentru paintball;

d) piste pentru biciclete şi alte infrastructuri specifice sau favorabile circulaţiei bicicletelor, precum şi, după caz, poteci de pământ pentru deplasare pedestră şi alergare şi, separat, pentru ciclism montan şi pentru deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punţi, pasarele şi podeţe aferente acestor căi de comunicaţie;
11/09/2020 - litera a fost modificată prin Lege 197/2020

e) căi de acces aferente;

f) acţiunile tematice şi educaţionale.

Parcurile recreative/tematice/educaţionale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate realizate pentru păduri cu funcţii de recreere, zonate corespunzător prin amenajamentul silvic.

Sa speram ca aceste vulnerabilitati ale Legii 46/2008 vor fi si ele amendate si Codul Silvic va deveni o reglementare care sa asigure cu adevarat interesele publice reale, sustenabilitatea si sansele de supravietuire ale pădurilor din judetul Ilfov si din Romania.

La acest moment nu se stie de ce aceste prevederi ale Codului Silvic, nu au fost aduse in discutie de catre organizatiile de mediu din cadrul platformei civice centuraverde.ro sau de catre alte organizatii de profil si de ce nu s-a spus clar si raspicat ca acestea reprezinta vulnerabilitati care trebuie si ele de asemenea corectate, in lege. 

Probabil pentru ca nimeni nu si-a pus problema ca, vreodata, cineva s-ar putea gandi ca ar fi necesar si oportun ca o intrega padure adevarata, bun public (indiferent de dimensiunea ei), eventual declarata si arie protejata sa fie transformata intr-un parc urban sau de distractii. Si totusi, dupa cum vedem, acest lucru se intampla, nu doar cu Padurea Caldararu, Cernica, ci si cu altele din Ilfov si din tara..

De asemenea, nu prea ne vine sa credem ca ciclistii chiar vor fi incantati sa se dea cu "bike-ul" pe piste de plastic (fabricate din pantofi vechi reciclati) construite si aduse in padure, in loc sa simta poteca / traseul natural al padurii cu o amenjare minimala a acestora (ex. eliminarea șanțurilor,  obstacolelor,  etc.).

Presupunând că nu este doar un biciclist de oraș, ce ar cauta totuși în pădure un asemenea ciclist care preferă o cale de rulare, astfaltul / plasticul reciclat, in loc de potecă / traseul natural al padurii?

Aceste piste de biciclete ar trebui gandite in primul rand pentru carosabilul cel de toate zilele de pe soselele patriei, pentru parcurile urbane existente  si nu pentru padurile adevarate.

Ce nevoie au padurile adevarate, cu ce le ajuta la protectia lor, si cum se demonstreaza ca, asemenea piste de biciclete, precum si restul prevederilor prezentate mai sus, contribuie la sustenabilitatea / ecosistemul acestor paduri?, astfel incat sa fie necesar sa existe in codul silvic.

Fiecare dintre prevederile de mai sus ar trebui / ar fi trebuit discutate astfel incat sa se demonstreze stiintific, prin evaluari de mediu profesionale, ca nu au un impact negativ.

In schimb nu vedem decat ca, toate aceste proiecte de transformare a padurilor adevarate in paduri - parc - tematice, sunt doar "învăluite", în cuvinte și imagini din lumea "magică" a Disneyland-ului de catre compartimentele de comunicare ale autoritatilor respective, încercand să sugereze si sa convingă opinia publică,  inclusiv prin sondaje naiv - mieroase și work-shop-uri studențești că, e mai bine să ai o pădure - parc, încărcată cu cât mai multă infrastructură, "non-invazivă", fabricată din materiale reciclabile și că. această simbioză "inedită" între o pădure și un parc, este un lucru cu mult mai benefic atat pentru pădure cât și pentru oameni, societate in general. Și toate acestea fără nici un fel de evaluare stințifică a impactului asupra mediului, biodiversitatii, florei si avifaunisticii acestor păduri, ci doar declarații politicianiste favorabile unor asemenea proiecte.

A existat oare, asa cum ar fi fost normal, la momentul introducerii in Codul Silvic al prevederillor de mai sus, sau exista in prezent, pe undeva, vreo evaluare de impact asupra mediului / ecosistemelor padurilor astfel incat sa se justifice introducerea / existenta unor asemenea prevederi in legea 46/2008?! Nu credem. Pentru ca asemenea aberatii existente actual in lege, nu ar fi putut fi prevazute pentru padurile adevarate ale Romaniei si nu ar fi permis sa se ajunga in situatii prin care, paduri adevarate sa fie transformate in asemenea paduri - parc / tematice.

Toate aceste prevederi expuse, pot face sens pentru parcurile urbane existente dar nu pentru pădurile existente, adevarate.

Ne si imaginam ca cineva va prefera o toaleta ecologica (stiti, acea cutie de plastic care cere o moneda pentru acces pentru ca multi oameni sa-si faca nevoile in ea) in mijlocul padurii?! 

Nu credem si de aceea pentru fiecare proiect care i se mai năzare câte vreunei autorități proprietare sau nu de pădure, legea spune ca trebuie sa faca un studiu prin care sa demonstreze ca nu exista impacturi negative ale unor asemenea infrastructuri aduse in padure asupra biodiversitatii, florei si avifaunisticii. 

Din implementarea unor asemenea infrastructuri, o...câțiva oameni vor exploata / gestiona pădurea doar în beneficiul lor, fără să pună nimic în loc și doar vor afecta ecosistemul acestora.

Această exploatare, mai devreme sau mai tarziu va avea un impact  / repercursiuni negative asupra noastră, a tuturor.

Doar câțiva vor profita de ceea ce presupune administrarea unor asemenea paduri, parcuri, eventual tematice si toti ceilalti vor suferi efectele imediate, pe termen mediu si lung. 

De aceea se doreste transferul Padurii Caldararu catre UAT Cernica, pentru ca Ministerul Mediul in calitate de reprezentant al proprietarului, statul roman, nu ar putea fi niciodata de acord cu acest fel de transformare a unei paduri adevarate intr-o padure parc.

Și totusi, constatam cu stupoare ca exista multe precedente, fiind deja transferate cu aprobarea aceluiasi Minister al Mediului, paduri din domeniul public al statului român, in cel al unor UAT-uri, aceste transferuri din proprietetatea publica a statului fiind mai degraba o practica curenta decat o exceptie de la regula.

Din pacate, alte paduri din Ilfov sau din tara nu au / nu au avut acest noroc, sa fie declarate arii protejate, unele fiind deja transferate din domeniul public al statului si au ajuns sa fie transformate sau sunt in curs de transformare in paduri - parc / parcuri de distractie. A se vedea exemplele din link-urile de mai jos.

Pana la acest moment din datele pe care le detinem, fusesera initiate si finalizate procedurile de transmitere si de amenajarea a padurilor parc dupa cum urmeaza clicl aici: 1700 ha la Brasov, 513 ha la Timişoara, 177 ha la Buzău, 144 ha la Suceava, 46 ha la Râmnicu Vâlcea, 40 ha la Cluj, 20 ha la Călimăneşti iar în curs de pregatire si definitivare erau localitatile 115 ha in Caldararu, Cernica- Ilfov, Bîrlad, 23.7 ha la Chiajna, Neptun, Novaci, 14 ha la Târgu Mureş.

Aceste suprafete de mai sus nu se refera la cele aproximativ 50 de parcuri tip Aventura park existente actual in padurile publice sau private din Romnaia.

Cu alte cuvinte, atâta timp cat nu vor fi tăiați copaci, va putea fi posibila transformarea „magica” a acestor păduri in paduri -parcuri, parcuri recreative / tematice / educationale, urbane, prin aducerea in aceste păduri a unor infrastructuri de tip alei pietonale, bănci, piste de biciclete, gherete comerciale, foișoare, indicatoare, alte atracții, etc. etc. , teoretic conform a ceea ce permite codul silvic, dar pentru care va fi greu de mentinut controlul asupra impactului acestora asupra biodiversitatii, florei si avifaunisticii padurilor, care au ghinionul sa fie alese, de catre proprietarii lor, pentru transformarea "magica" de la padure primordiala la padure - parc.

Toate aceste amenajări / infrastructuri, de fapt vor fi implementate cu scopuri comerciale / imobiliare / de exploatare / de afaceri / de privatizare - concesionare a pădurii, pentru facilitarea afluxului de turiști si pentru asigurarea confortului acestora și nu in scopuri de protecție a pădurii. 

Indiferent din ce materiale va fi construită orice infrastructură adusă intempestiv în pădure, aceasta, va avea un impact semnificativ asupra sustenabilității si șanselor de supraviețuire ale acestor păduri și a eco-sistemelor aferente.

Despre aceste impacturi asupra acestor păduri nu vorbește nimeni, subiectul fiind tabu, inclusiv pentru organizațiile de mediu si platformele lor de exprimare, subiectul fiind evitat, pentru ca, din ce am înțeles si sesizat pana acum, in fapt, nimeni nu este interesat cu adevărat despre acest fel de impact asupra ecosistemelor / biodiversitatii, florei si avifaunisticii padurilor (cu excepția tăierilor).

De asemenea, nimeni nu este impresionat  de strategia Consiliului Județean Ilfov ca:  „multe păduri (n.r. din județul Ilfov) să se transforme în „parcuri tematice”,  si de asemenea ca se dorește "transformarea pădurilor de pe raza județului Ilfov in păduri parc realizabile cu materiale ecologice, prietenoase cu mediul într-o maniera plăcută si modernă.".

Din partea parților interesate de protecția mediului înconjurător si a altor actori sociali, tăcere totală, doar câteva aplauze, fotografii, interviuri si promovări protocolare in presa centrală fără vreo dezbatere publică, reală, cu privire la necesitatea / oportunitatea transformării acestor păduri in parcuri urbane așa zis „tematice” și mai ales „naturale”.

În susținerea celor de mai sus nu trebuie decât sa urmăriți declarațiile publice ale reprezentanților CJ Ilfov precum si ale altor parți implicate în acest proiect și sa revizuiți documentele de mai jos, care au stat la baza protocolului aprobat, si care se refera la strategia CJI cu privire la pădurile din Ilfov.

In urma celor prezentate despre intenția CJI de a transforma „inovativ” Pădurea Căldăraru într-un parc urban denumit „zero-waste” au fost sesizate mai multe instituții / autorități care pot avea un punct de vedere relevant cu privire la aprobarea protocolului si demararea acestui proiect.

Astfel pana acum au fost primite două răspunsuri si anume, de la Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, precum si de la Agenția pentru Protecția Mediului si pe care le prezentam opiniei publice, mai jos. Pe măsură ce vom primi si alte răspunsuri vi le vom prezenta de îndată.

După cum vedeți mai jos, citam, Ministerul Mediului “nu este de acord cu acest proiect, nefiind informat oficial despre inițiativa unilaterala a Consiliului Județean Ilfov, privind "proiectul pilot de interes public" - pădurea parc "Parcul Natural Zero Waste", in pădurea Căldăraru, județul Ilfov."

De asemenea, putem sa constatam ca, aprobarea in cadrul ședinței CJ Ilfov a protocolului de colaborare intre Consiliul Județean Ilfov-CJI, Direcția Silvică Ilfov, U.A.T. Comuna Cernica și Fundația ,,Ilfov Împreună” pentru realizarea acestui proiect, s-a făcut fără avizul Ministerului Mediului, Direcția Silvica Ilfov funcționând de fapt in cadrul Romsilva, care este sub autoritatea Ministerului Mediului.

Oare acest lucru nu era cunoscut de către consilierii CJ Ilfov care au votat pentru aprobarea acestui protocol?!

In aceste condiții, a fost sau nu deja semnat acest protocol, si daca nu, va mai fi semnat de către Direcția Silvica Ilfov, atâta timp cat Ministerul Mediului nici nu a fost informat (oficial) si nici nu i s-a cerut in prealabil, vreun aviz conform, consultativ sau facultativ sau vreun punct de vedere cu privire la protocol si cu privire la proiect înainte de aprobarea lui in CJ Ilfov?!

In răspunsul sau, Ministrul Mediului, mai spune ca, acesta „nu a emis puncte de vedere referitoare la acest subiect, demersul Consiliului Județean Ilfov neputând fi echivalat cu prevederile proiectului de lege referitor la protejarea pădurilor din județul Ilfov adoptat de plenul Senatului („Centura Verde” a Capitalei)."

După cum vedeți, in cadrul ședinței CJI in susținerea unui vot favorabil pentru semnarea protocolului a fost invocata (de către Arhitectul șef al CJ Ilfov), platforma civica centuraverde.ro proiectul fiind, citam:

„in concordanta cumva cu ceea ce se lansase si cu cordonul acesta, coridorul verde (n.r.https://centuraverde.ro) a capitalei si atunci cumva acest amplasament a fost gândit de aici. Mai mult de atât proiectul este unul „inedit" (?!)."

Ministerul mediului mai precizează faptul ca, pana „la acest moment, nu a fost înregistrat un demers oficial de trecere a pădurii Căldăraru din proprietatea publica a statului roman in domeniul public al comunei Cernica sau al altei unități administrativ teritoriale din județul Ilfov. Mai mult, potrivit Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, demersul de constituire a unei păduri parc având funcții sociale si de recreere, este condiționat de întocmirea unui studiu de fundamentare a cărui analiza si avizare intra in atribuțiile Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, iar transferul dreptului de proprietate se poate realiza numai potrivit prevederilor Legii 220/2018 privind transmiterea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestiera cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva in domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale.

In condițiile răspunsului Ministerului Mediului, nu înțelegem cum, prin adresa Romsilva – Direcția, nr. 5521 / C.R. 03.10.2023, înregistrată la CJ Ilfov sub număr 23-20400-cjif/04.10.12023, de mai jos (deci înainte cu o luna de aprobarea protocolului din 31-10-2023) Romsilva, prin Direcția Silvica Ilfov, informează CJ Ilfov ca, cităm:

„suntem deschiși acestui gen de inițiative care au ca scop final, îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor din București si județul Ilfov, concomitent cu asigurarea continuității fondului forestier”

După cum observăm, Direcția Silvică Ilfov (Romsilva) sunt doar “deschiși”, la acest gen de initiative, dar nu spun clar că nu sunt de accord, ca și  Ministerul Mediului, sub a cărui autoritate sunt. Și totuși protocolul a fost aprobat de CJ Ilfov.

Asemenea ambiguități, neclarități, lipsa de interes a partilor interesate cu privire la scopurile reale ele transformării unei păduri într-un parc urban, „natural” au permis ca acest protocol sa fie aprobat fără avizele minimale care s-ar fi impus de la autoritățile competente și cu atribuții in materie și permit în continuare alocarea de resurse publice pentru documentarea, elaborarea, promovarea, susținerea si implementarea unor asemenea strategii si pseudo - proiecte care au de-a face mai degrabă cu interese si obiective private / de afaceri, decât cu protecția pădurilor sau cu vreun alt interes public, interes care nu a fost analizat, dezbătut, documentat, fundamentat nicăieri și de nici o parte interesată în asigurarea sustenabilității / viabilității acestor păduri.

Simpla invocare a “îmbunătățirii nivelului de trai al locuitorilor din București și județul Ilfov, concomitent cu asigurarea continuității fondului forestier”, nu este sufficientă pentru a garanta sustenabilitatea biodiversității, florei si avifaunistiici pădurilor din Ilfov, ci din contra, reprezintă doar o demonstrație clară a superficialității și prețului care se pune pe interesul public real, reprezentat de fapt de asigurarea sănătății plămânilor verzi ai Bucureștilor și nu intoxicarea acestora cu infrastructură (fabricată inclusiv din „pantofi vechi”) pentru asigurarea unor fluxuri de numerar ale unor viitoare business-uri care trebuie sa asigure implementarea si gestionarea unei asemenea infrastructuri, denumite, culmea, măsuri non-invazive.

Uitați-vă (cu tarifele de rigoare la intrare si nu numai) la trupul Ștrand al Pădurii Cernica - Extreme Park si la Pădurea Balotești - Edenland Park si veți avea imaginea a ceea ce va fi transformarea unei păduri adevărate într-un un parc "natural".

Și după aceea plimbați-va, liber, așa cum o puteți face acum, prin trupurile de pădure ramase ale Pădurii Cernica, printre care și Pădurea Căldăraru și spuneți ce ați prefera.

Și de asemenea spuneți acum și cum a fost protejată biodiversitatea, flora si avifaunistica, pădurii de la Ștrand (bun public) si celei de la Balotești (pădure privată) de implementarea unor asemenea infrastructuri așa numite “non-invazive”.

Agenția pentru Protecția Mediului a fost de asemenea sesizată, dar, după cum vedeți mai jos, aceasta agenție nu are atribuții de protecție „preventivă”, sau de prevenire a unor asemenea protocoale / proiecte, sau cel puțin nu știm noi de asemenea eventuale competențe, și atâta timp cât o altă entitate nu le-a cerut vreo autorizare de mediu, atunci, se pare că, natura și mediul înconjurător sunt în siguranță.

Cu alte cuvinte, tentativele incipiente la nivelul protocoalelor, proiectelor fără de concept și fără formalizarea necesară sub forma unor documente depuse, nu sunt supuse avizărilor / autorizărilor de mediu și deci nu reprezintă (încă) un pericol pentru mediul înconjuraător.

Probabil această agenție va putea sa-si exprime un punct de vedere la momentul când documentația necesară pentru materializarea acestui proiect va fi supusă procesului de obținere a avizelor de mediu in vederea autorizarilor de mediu ale viitoarelor construcții.

La acel moment o sa va ținem la curent cu justificarea rezoluțiilor pe care aceasta agenție le va adopta in legătură cu acest proiect.

In actualizarea de astăzi despre cum o pădure va fi distrusă, dorim să vă mai prezentam și o alta inițiativă a Consiliului Județean Ilfov, Primăria Cernica, Direcția Silvica Ilfov si Asociația Creștem Romania, prin care, cetățenii din localitatea Cernica si in special cei din Bălăceana, sunt invitați sa participe la plantarea a peste 10,000 de puieți din diverse specii pentru înființarea unui “parc nou” in satul Bălăceanca, Ilfov.

Acest proiect nou, pare cu atât mai surprinzător si mai cinic, cu cat, vine in paralel cu proiectul de transformare a unei pădurii adevărate, pădurea Căldăraru intru-un parc urban de distracții, confirmând-ne observația ca, trăim într-o eră unde, mai degrabă parcurile sunt importante pentru societate / comunitate și nu pădurile originale, mai mult sau mai puțin virgine. Acest trend de transformare a padurilor primordiale in paduri - parc se observa nu doar in Ilfov ci si  in alte zone din tara.

Click aici, doar pentru cateva exemple sau, pentru mai multe exemple, pur si simplu faceti o cautare pe google dupa cuvintele cheie precum "padure -parc":

Pădure de lângă București, transformată, de studenți, într-un parc natural. Fiecare element va fi construit din materiale reciclabile

Controverse după ce un proiect al CJ Buzău scoate rezervaţia naturală pădurea crâng din lista ariilor protejate

Cum vrea un primar din România să aibă cea mai întinsă pădure parc din Europa. Va depăşi Tiergarten, din Berlin

O suprafață de peste 1.700 de hectare din jurul Brașovului va deveni pădure-parc

Cea mai nouă pădure-parc din România. Costă trei milioane de euro și este într-o celebră stațiune balneară

Transformarea Pădurii Băneasa în ''pădure parc'' nu înseamnă protecţie, ci o presiune a interesului imobiliar în zonă (forestieri)

Staţiunea balneară în care 20 de hectare vor fi transformate în prima Pădure - Parc din judeţ

Pădurea verde din timișoara se transformă într-un parc modern și accesibil

Pădurea-parc Făget, un nou spațiu de relaxare lângă Cluj-Napoca

Miroslava: o pădure-parc va fi amenajată în zona lacului Ezăreni

Proiectul „Trivale: pădure-parc” - Pitesti

„Brassovia” sau „pădure parc”

Pădure Urbană pe 84 de ha in Prelungirea Ghencea!

Păduri-parc în Florești

520 de hectare din Padurea Verde, trecute de Guvern in administrarea Primariei Timisoara. Planuri pentru un parc si o zona de spectacole

La mijloc de codru des, doar proiecte am cules. Pădurea Verde, tot în circuitul hârtiilor

Padurea Dragoieni transformata in padure parc

De asemenea pentru a vedea magnitudinea dezastrului si a atacurilor de toate felurile care au loc asupra padurilor urmariti pagina de Faceebok: Radarul Padurilor.

Distrugem păduri sălbatice, ca să avem motive pentru plantări de parcuri, care mai de care mai “naturale”, si pentru transformarea de paduri reale in "paduri - parc", eventual finanțate cu fonduri europene. Fondurile europene disponibile in cadrul programelor specifice se pare ca reprezintă un stimulent major pentru plantarea de copaci in parcuri sau pentru împăduriri / re-împaduriri, dar nu credem că sunt disponibile pentru transformări "magice" din păduri adevarate (eventual sit-uri Natura 2000) în păduri - parc.

În circumstanțele prezentate mai sus, toată lumea tace fericită și mustăcește discret în lipsa întrebărilor minimale din partea opiniei publice si organizariilor de profil, cu privire la justificarea unor asemenea proiecte, mai ales când, în același timp, într-un alt sat, al aceleiași comune (Cernica) o pădure adevărată este pe cale să dispară, în urma unui Proiect inițiat de (aproape) aceiași parteneri. Ce poate fi mai convingător ca totuși viața bate filul?!

De asemenea, ne întrebam și în același timp întrebăm (totuși) și pe cale publică autoritățile inițiatoare, de ce nu au răbdare aproximativ 50-100 de ani, astfel încât, parcul / pădurea?! rezultată în urma plantarilor de pe data de 18-noiembrie-2023 pe cele aproximativ 5 ha din Bălăceanca, sa fie numai bun/a ca și bază pentru „Parcul Natural Zero-Waste” pe care tocmai ce l-au demarat și l-au “băgat pe gât” pădurii Căldăraru?.

Promitem ca răspunsul primit va fi publicat cu celeritate cu ocazia următoarei actualizării a acestui articol.

Așa cum am subliniat în detaliu, în articolul nostru de mai jos , oricine, în prezent, se poate bucura de frumusețile sălbatice ale Pădurii Căldăraru, fără vreo restricție și fără necesitatea vreunei amenajări / intervenții / facilități / infrastructură.

Orice proiect, de genul celor avute în vedere de CJI & co., nu  face decât sa ucidă această bucurie, așa cum deja s-a întâmplat cu mai multe păduri devenite deja, păduri - parcuri "naturale".

Cât cinism credeți că mai pot suporta în continuare, aceste păduri?! Stați liniștiți, este doar o întrebare retorică.

Singura cerință în relația turiști – pădure, ar fi ca, turiștii de azi și cei de mâine sa-și ia cu ei înapoi, ambalajele cu care vin să-și petreacă timpul în această pădure.

Orice alte tematici ale unor proiecte „fără concept" dar care sunt prezentate publicului ca "inedite", "unice" (in țară și în Europa, dar de fapt dupa cum puteti vedea mai sus, exista o "inflatie" de asemenea proiecte atat in Europa cat si in Romania), "inovative", "magice, "extraordinare", "spectaculoase", „naturale", „zero-waste", "paradisuri" și votate cu două mâini, nu reprezintă decât atentate la natură și la natura bunului simț, despre care, încă mai sperăm că există printre semenii noștri.  

Dacă, după cele spuse mai sus, cineva chiar mai dorește încă, din partea noastră, o opinie cu privire la cum ar arăta o formulă benefică / magică, pentru comunitate și pădurea Căldăraru atunci, mesajul nostru pe scurt, este:

"LUAȚI MÂINILE DE PE PĂDUREA CĂLDĂRARU, CERNICA (ȘI NU NUMAI)"

Portalul Vox Cernica va face ca și până acum, tot ceea îi va sta în putință pentru a monitoriza și a aduce la cunoștința opiniei publice locale si nu numai, evoluția acestui proiect și a sorții acestei păduri și de asemenea a celor rămase în jurul Bucureștilor și din țară.  

Actualizare 1-Nov-2023

In cele ce urmeaza dorim sa va prezentam o scrisoare deschisa / punct de vedere al Portalului Vox Cernica cu privire la intentia Consiliul Județean Ilfov, Direcția Silvică Ilfov, U.A.T. Comuna Cernica și Fundația ,,Ilfov Împreună”, de realizare a proiectului pilot de “interes public” pădurea-parc ,,Parcul Natural Zero Waste” in Padurea Caldararu Cernica, Ilfov si cu privire la aprobarea protocolului de cooperare pentru acest proiect.

SCRISOARE DESCHISĂ CU PRIVIRE LA PROIECTUL - "PARCUL NATURAL ZERO - WASTE” - PĂDUREA CĂLDĂRARU (115 ha) ȘI PROTOCOLUL DE COOPERARE APROBAT ÎN ȘEDINȚA ORDINARĂ A CONSILIULUI JUDEȚEAN ILFOV, DIN 31-10-2023  

Într-o ședință ordinară a Consiliului Județean ILFOV din 31.10.2023, protocolul de cooperare între Consiliul Județean Ilfov, Direcția Silvică Ilfov, U.A.T. Comuna Cernica și Fundația ,,Ilfov Împreună”, în vederea realizării proiectului pilot de “interes public” pădurea-parc ,,Parcul Natural Zero Waste”, a fost aprobat FARĂ NICI O OPOZIȚIE cu majoritate de voturi si 3 abtineri. A se vedea inregistrarea video a acestei sedinte mai jos. VIDEO mai jos

Argumentul unui consilier județean care a adus la cunoștința participanților la ședință că, locația unde se dorește amplasarea proiectului si anume trupul de pădure Căldăraru (115 ha), face parte din aria protejata - Sit Natura 2000 - Lac si Pădurea Cernica, Ilfov - ROSPA0122 si ROSCI0308) ocrotita prin legi naționale și europene, nu a contat, aceste prevederi legale fiind văzute de reprezentații CJI nu ca "restricții", ci ca "particularități ale amplasamentului".

Sit Natura 2000: Lacul si Padurea Cernica
Distributie pe UAT	ROSCI0308		ROSPA0122
	de importanta comunitara (fauna si flora salbatica)		arie de protectie speciala avifaunistica (pasari)
	ha	km2	ha	km2
Cernica	189,4267	1,89	192,2592	1,92
Branesti	250,2765	2,50	246,4099	2,46
Pantelimon	2.800,8500	28,01	3.278,3752	32,78
Ganeasa	3,8682	0,04	3,8384	0,04
Fundeni	22,8334	0,23	22,8622	0,23
Total arii protejate	3.267,2547	32,67	3.743,7449	37,43

Cu excepția acestui argument prezentat mai sus si a răspunsului arhitectului șef al județului Ilfov prezentat mai jos, propunerea de aprobare a Protocolului nu a mai fost dezbătută in alt fel si nici nu au mai fost prezentate alte puncte de vedere ale opiniei publice, cum ar fi reacțiile unor organizații de mediu de profil https://centuraverde.ro  si/sau ale ambasadorilor acestei platforme, sau reacțiile unor cetățeni, așa cum le puteți vedea și Dvs. pe pagina de Facebook a Portalului Vox Cernica.

De asemenea, nu au fost prezentate rezultatele, măcar preliminare ale pseudo-sondajului inițiat de CJI, sondaj doar cu rolul de a mima consultarea opiniei publice, in fapt fără relevanta si valoare statistico - sociologica si decizionala cu privire la necesitatea, oportunitatea proiectului si conceptului său, sau pentru a se vedea daca cetățenii / pârțile interesate, chiar își doresc un asemenea proiect de transformare a unei păduri adevărate intr-un parc urban ordinar.

A se vedea acest pseudo-sondaj aici  https://cjilfov.ro/parcul-natural-zer0-waste/)

Declarație Arhitect șef CJ Ilfov, in cadrul ședinței ordinare a CJI:

„Aria protejata Natura 2000 nu înseamnă ca este interzisă orice activitate acolo ci din contra, sunt recomandări ca anumite tipuri de intervenții au sa aibă in vedere protejarea naturii, ceea ce ne si dorim si este scopul acestui proiect. Într-un fel alegerea acestui amplasament a fost o provocare pentru noi, sa demonstram ca putem face lucrurile si altfel.

Este in concordanta cumva cu ceea ce se lansase si cu cordonul acesta, coridorul verde (n.r.https://centuraverde.ro) a capitalei si atunci cumva acest amplasament a fost gândit de aici. Mai mult de atât proiectul este unul „inedit” (?!).

Nu ne dorim sa distrugem partea de biodiversitate care a făcut ca acest amplasament sa se claseze in arie Natura 2000. El va fi in concordanta cu planul de masuri (?!). Am avut si eu discuții de principiu, sa știți, dinainte sa pornim acest Proiect, concept, pentru ca , in momentul de fata nu am venit cu un concept (?1?).

Acest proiect de Hotărâre își propune ca sa declanșam aceasta procedura si nu vorbim despre un studiu de fezabilitate deja făcut. In caietul de sarcini vor fi menționate toate aceste “restricții”, daca vreți sa le numim in felul acesta. Mai degrabă le-as numi „particularități ale amplasamentului” si cred eu ca, cu atât mai mult putem sa demonstram, ca putem face lucrurile...bine...Mulțumesc frumos

In baza declarațiilor de mai sus și care par a fi mai degrabă declarații politicianiste decât tehnice si până la acest moment, nu avem cunoștință despre vreo poziție oficială a platformei https://centuraverde.ro cu privire la acest Protocol si proiect de transformare „magica” a unei păduri adevărate intr-un parc urban ordinar de distracție.

Platforma civica https://centuraverde.ro promovează o lege cu privire la protecția pădurilor din Ilfov si care lege, la acest moment , a trecut de Senat si din ce constatam, se pare ca se tergiversează votarea acesteia in Camera deputaților.

În baza acestei legi vor fi permise doar tăieri de igienă, accidentale și de reconstrucție ecologică, ceea ce se pare că nu este in favoarea acestui Proiect. Din păcate se pare că, o asemenea lege nu reprezintă un impediment pentru asemenea pseudo-proiecte, inițiative, protocoale care se folosesc de teme de mediu, exact împotriva mediului înconjurător si împotriva a ceea ce a mai rămas din plămânii verzi ai Bucureștiului / Codrii Vlăsiei.

Cu aceasta ocazie adresam public invitația către https://centuraverde.ro sa comunice public, in vederea prezentării către opinia publica a poziției lor oficiale cu privire la acest Protocol, la Proiectul avut in vedere de demersurile CJI si de asemenea cu privire la strategia Consiliului Județean Ilfov prin care:

se prevede ca „multe păduri (n.r. din județul Ilfov) să se transforme în „parcuri tematice” ,  si de asemenea "se dorește transformarea pădurilor de pe raza județului Ilfov in păduri parc realizabile cu materiale ecologice, prietenoase cu mediul într-o maniera plăcută si moderna.",

așa cum rezulta din declarațiile reprezentanților CJI si din documentele care au stat la baza acestui protocol, declarații si documente prezentate in detaliu mai jos in cadrul acestui articol si actualizărilor sale.

Cu privire la modul expeditiv, de aprobare al acestui Protocol, practic fără dezbatere va prezentam in continuare propriile observații suplimentare si puncte de vedere:

In răspunsul arhitectului șef Ilfov, la argumentul de mai sus se invoca si se susține ca platforma civica https://centuraverde.ro a fost un model de inspirație pentru acest proiect, dar după cum se vede din aceste declarații contradictorii, nu știm care este rezultatul acestor „inspirații” in condițiile in care se spune ca, Proiectul nu are încă un concept, măcar preliminar.

Si asta in condițiile in care pana acum CJI a prezentat deja in presa acest proiect ca fiind un Proiect, despre un „parc”, „natural”, „urban”, „unic”, „inovativ”, magic”, „paradis tematic”, „extraordinar”, „inedit”, „muzeu” , „spectaculos”, zer0-waste”. Toate aceste epitete au fost date de catre promotorii si sustinatorii unui proiect, inclusiv in presa, cu mult inainte de aceasta sedinta, in care, acum se recunoaste si se spune de catre reprezentantii CJI, ca nu are inca un concept. 

Click aici pentru a se vedea relatările de presa: Parc Natural – Zero-Waste

Nu înțelegem declarația precum ca, acest proiect este încă, fără un concept. Înțelegem ca nu exista un concept final, dar un concept preliminar exista, sau ar trebui sa existe, mai ales ca se susține ca Proiectul este unul “inedit”. Cum se poate spune despre un Proiect ca este “inedit” dacă în același timp, spunem despre Proiect că “in momentul de fata nu am venit cu un concept”.

A se vedea detalii si mai jos in știrea inițiala unde Universitatea de Urbanism si Arhitectura „Ion Mincu” a fost folosită, împreună cu studenții săi, în cadrul unor vizite in pădurea Căldăraru si a unui workshop, in care au fost jurizate si premiate „conceptele” studenților și care pot fi văzute aici.

https://www.uauim.ro/evenimente/workshop-parcul-natural-zer0-waste/ si despre care se spune ca vor sta la dezvoltarea conceptului.

Sursa Antena 3: Pădure de lângă București, transformată, de studenți, într-un parc natural. Fiecare element va fi construit din materiale reciclabile

Din cate vedem, un concept preliminar exista totuși, dar se pare ca nu este asumat oficial pana acum si nici nu a fost prezentat opiniei publice pentru dezbatere publica ca anexa la documentele de justificare a propunerii de aprobare a Protocolului,. sau consilierilor județeni in cadrul ședinței publice din video de mai jos.

Deci, daca se susține ca nu există un concept, nu înțelegem temeiul legal în baza căruia se aproba un protocol intre Consiliul Județean, Direcția Silvică Ilfov, U.A.T. Comuna Cernica și Fundația ,,Ilfov Împreună”, fără sa existe la baza documentația tehnico-economica minim necesara, fără studii preliminare / pre-fezabilitate, fezabilitate sau ACB / evaluări de impact asupra mediului, fără concept, măcar preliminar, fără justificarea pe baze de analize a opțiunilor de amplasament, fără o fundamentare juridica si prezentata publicului, a necesitați de transfer a pădurii Căldăraru din domeniul public al statului in domeniul public al unor UAT-uri.

Încă o data cu ocazia acestui proiect se remarca prevalenta formelor fără fond, inclusiv cu privire la deciziile investiționale si de alocare a resurselor disponibile limitate, pentru studii si proiecte despre care, culmea, se spune foarte clar, ca nu avem încă un concept (oficial, cel puțin).

In aceste condiții ne punem întrebarea - de unde atâta grabă în semnarea acestui protocol fără un fundament solid si fără o demonstrare clara si solida a faptului ca proiectul nu este doar unul comercial, ci unul prin care Pădurea Căldăraru va fi protejata si nu exploatata?.

Așa cum am relatat mai jos, la acest moment, nu există un scop formulat, asumat si prezentat al proiectului prin care să se demonstreze cum va contribui acest proiect la rezolvarea unor potențiale probleme de mediu, probleme de fapt,  încă neidentificate, nedefinite și neprezentate fie public sau in cadrul acestei ședințe de consiliu. Chiar așa? Care este totuși problema cu care se confrunta Pădurea Căldăraru astfel încât sa se justifice intruziunea unui proiect pur comercial in biodiversitatea, flora si avifaunistica sa? Nu exista, o astfel de problema si nu exista necesitatea si oportunitatea unui asemenea proiect pentru protecția Padurii Caldararu.

Oricine, in prezent, se poate bucura de frumusețile sălbatice ale Pădurii Căldăraru, Cernica, si gunoaiele rezultate, aduse de vizitatori trebuie doar sa nu mai fie lăsate in aceasta Pădure.

Doar de atât are nevoie aceasta pădure si nu de intervenții si transformari "magice" inventate peste noapte despre care nu știe nimeni in ce vor consta, cu excepția faptului ca intrarea in pădure va fi una cu plata, si fiecare atracție / mbilier / facilitate / infrastructura din acest parc asa zis "natural" alcatuit din materiale reciclate, va avea tariful bine justificat. Aceste tarife reprezinta de fapt, in opinia noastra, scopul "neoficial" al acestui asa zis proiect fara - deseuri si nu protectia Padurii Caldararu,Cernica.

 A se vedea parcul de distracții din Pădurea Balotești sau aventura parc din trupul de pădure Ștrand al Pădurii Cernica si o sa vedeți cum de fapt va arata soarta Pădurii Căldăraru, despre care se declara ca se dorește a fi protejata.

Daca proiectul ar fi constat doar in curățarea păduri Căldăraru de gunoaie ar fi fost un proiect adevărat pentru susținerea sustenabilității, biodiversității, florei si avifaunistici acesteia.

Toate aceste lucruri se întâmplă pe fondul unei lipse crase a transparentei despre ce este de fapt acest proiect,  lipsa unor minime studii de impact privind mediul si lipsa consultării reale a publicului, aceasta consultare fiind mimata prin pseudo-sondaje prezentate publicului după ce deja decizia de a se face acest proiect a fost luata, sau după ce schițele au fost puse pe hârtie, folosindu-se imaginea UAUIM si a studenților acesteia, pentru a da bine la public

Oamenii se pot bucura de natura infinit mai mult intr- o pădure adevărată, decat intr-un parc "natural" de plastic. La acest moment cunoaștem foarte bine ce ofera si care este zestrea naturala a Pădurii Căldăraru si Cernica si nimeni si nimic nu-i oprește pe oameni, in prezent, sa se bucure fără absolut nici un impediment de frumusețile salbatice ale acestor paduri (acelea care au mai rămas). Nu e nevoie de nici un proiect care sa reduca aceasta frumusete naturala la frumusetile artificiale ale unor atractii din plastic reciclat inclusiv din pantofi vechi, asa cum se sustine de catre promotorii acestui proiect.

Nu este nevoie de nici un fel de amenajare pentru ca, tinerii sau bătrânii  sa poată intra in pădure si sa se bucure confortabil de drumeții mai scurte sau mai lungi, si fără teama ca, ei nu înțeleg sau vor pricepe vreodată ce înseamnă “zero-waste” si trebuie sa le explice cineva cu ajutorul unor indicatoare.

Ideea ca am putea sa intervenim pentru a crea confort in pădure este una total falsă si este inventata doar pentru a susține compromisuri de genul sa „dea si pădurea ceva” că ce să vezi, oamenii au nevoie de bănci in loc de iarba verde, de alei in loc de poteci, de umbră în pădure, de chioșcuri și restaurante în loc de sandwich, de multe alte binefaceri ale civilizației si nu in ultimul rând de profit. Aceste lucruri invocate de oameni nu sunt aliniate cu ceea ce are nevoie pădurea pentru a fi protejata si pentru a i se asigura sustenabilitatea si viabilitatea pe termen lung.

Proiectul/e (promotorii proiectului si gestionarii acestuia) au nevoie de pădure si nu pădurea de asemenea proiecte / gestionari. Doar oamenii au nevoie de ceva de la pădure si nu invers.

Oamenii se pot bucura de pădure, trebuie doar sa o lase in pace si sa-si ia acasă mizeriile aduse in pădure odată cu vizita lor. Am venit, am văzut, am plecat.

Daca proiectul ar fi constat in curățarea păduri Căldăraru de gunoaie ar fi fost un proiect adevărat pentru susținerea sustenabilității, biodiversității, florei si avifaunistici. Din păcate, proiectul nu este despre așa ceva.

Proiectul se folosește de teme ecologice / de mediu  doar pentru a trece mai usor pe sub “radarul” organizațiilor de mediu si a institutiilor care trebuie sa dea avizele de mediu necesare.

Impactul asupra acestei păduri va exista indiferent cum se numește proiectul si indiferent din ce va fi fabricata infrastructura pentru asigurarea comodității si „sustenabilități” turiștilor si din păcate, padurii, nu i se da nimic la schimb ca si compensare pentru a i se creste sau măcar a i se susține sustenabilitatea, biodiversitatea, flora si avifaunistica sa.

Doar prin NE-INTERVENȚIA oamenilor se poate asigura o sustenabilitate eficientă, efectivă și reală a unei păduri si doar in acest fel nevoile omului de a se bucura de natură si pădure nu intră în conflict cu „obiectivele” de “viabilitate” si sustenabilitate a unei păduri adevărate, printre putinele rămase.

Orice susține altcineva, nu reprezinta altceva, decat, (intr-o expresie pitorească) pură „gargară” ecologistă urmărindu-se in fapt, alte scopuri decât cele de protecție reală a unei pădurii.

Proiectul nu este / nu va fi conceput ca un proiect pentru a proteja mai bine Pădurea Căldăraru, ci doar ca un proiect comercial, pentru a se exploata cat mai mult resursele naturale ale acestui bun public, iar in schimb biodiversitatea, majoritatea florei si avifaunisticii pe 115 ha a pădurii Căldăraru, vor dispărea definitiv, in urma problemelor aduse de amenajările necesare, logistica si infrastructura necesara pentru confortul si distracția afluxului sporit al vizitatorilor si al turismului de masa organizat.  

De nicăieri nu rezulta, din tot ce s-a prezentat pana acum in legătură cu acest proiect, ca se dorește protejarea acestei păduri ci doar se invoca teme ecologiste si de mediu prin care de fapt, se dorește o exploatare pur comerciala, fără sa se menționeze nicăieri impactul pe care aceasta exploatare o va avea asupra biodiversității, florei si avifaunisticii Pădurii Căldăraru.

Nu exista o prezentare obiectivă, profesională a Proiectului, care să nu creeze confuzii mai mult sau mai puțin intenționate, a necesității, scopului și viabilității acestui Proiect, din punct de vedere al mediului, tehnic, juridic, economic și social, parților interesate, etc, deci din punctul de vedere al tuturor aspectelor care trebuie analizate si prezentate public și care ar trebui și pot contribui la  protecția si prezervarea biodiversitatii, a florei si avifaunisticii acestei păduri si nu la creșterea profiturilor unor afaceri.

Prin acest proiect (a se citi o viitoare mare afacere), se încearcă exploatarea la maximum a ceea ce poate oferi o pădure, în scopuri pur comerciale / de afaceri, în detrimentul naturii și mediului înconjurător.

Prin ideea unora de a transforma aceasta pădure într-un parc de distracții ordinar, urban, care să cuprindă cât mai multe atracții (așa cum puteți vedea din comentariile de mai jos și din schițele și legendele aferente rezultate în urma ideilor din workshop, atracții cu denumiri și culori care mai de care) se încearcă să se atragă cât mai multe cohorte de vizitatori, deci un proiect cu legături doar aparente cu protejarea și asigurarea prezervări Pădurii Căldăraru și a mediului înconjurător.

Proiectul are nevoie de pădurea Căldăraru si nu pădurea Căldăraru are nevoie de Proiect si cineva a avut idea de tematica “zer0-waste”, pentru a putea demonstra inversul acestei afirmații, în speranța că, viitoarele probleme în obținerea avizelor de mediu obligatorii si necesare, vor fi depășite mai ușor, ținând cont ca, Pădurea Căldăraru,împreună cu Lacul si Pădurea Cernica reprezintă o arie de tip (click) Natura 2000 - ROSPA0122 si ROSCI0308) si este protejată drastic, de legi naționale și europene. 

Energiile “inovative” și “creatoare” ale autorităților și a celor cu competente in domeniu ar trebui sa se concentreze pe soluții reale care sa răspundă la probleme reale de mediu și care să ajute cu adevărat, cu ceva, viabilitatea și sustenabilitatea Pădurii Căldăraru si a celorlalte păduri din județul Ilfov, nu sa transforme o pădure minunată, adevărată (oare chiar nu se mai înțelege definiția unei păduri adevărate) într-un parc “natural" indiferent de cat de “inovativ” a fost el denumit, îmbrăcat și "fermecat" în “straie" de mediu: – “Parc Natural Zer0-Waste - Căldăraru”.

În continuare rămânem la opinia că, expresia care caracterizeaza cel mai bine acest "parc de distracții", este: "împăratul este gol". 

A se vedea de la minutul 14:34 - 19:30

Actualizare 31-10-2023

Actualizare 29-10-2023 

AMR - AU MAI RĂMAS 2 ZILE

Sfârșitul Pădurii Căldăraru, Cernica începe la 31-oct-2023, odată cu aprobarea și semnarea protocolului de cooperare între Consiliul Județean, Direcția Silvică Ilfov, U.A.T. Comuna Cernica și Fundația ,,Ilfov Împreună”, în vederea realizării proiectului pilot de “interes public” pădurea-parc ,,Parcul Natural Zero Waste”.

In cazul in care nu erați deja la curent cu evoluția transformării “magice” a Pădurii Căldăraru, (trup Caldararu din Lac si Padurea Cernica, Ilfov - sit Natura 2000 - ROSPA0122 si ROSCI0308) într-un parc de tip urban, va aducem la cunoștință ca, in data de 31-oct-2023, la CJI Ilfov se va aproba semnarea protocolului intre Consiliul Județean Ilfov, UAT Cernica, Direcția Silvica Ilfov, si Fundația Mereu Împreună (înființată de CJI in 2021 click aici) pentru realizarea proiectului "Parc Natural Zero-Waste".

In link-ul de mai jos puteți vedea documentele de "fundamentare" care vor sta la baza aprobarii acestui protocol (punct 11 pe ordinea de zi):

https://cjilfov.ro/transparenta/proiecte-supuse-dezbateri-publice/

https://cjilfov.ro/wp-content/uploads/Proiecte_Hotarari_2023/31.10.2023/11.pdf

Din punctul nostru de vedere exprimat in articolul / link de mai jos, acest proiect înseamnă începutul sfârșitului pentru Pădurea Căldăraru in condițiile in care, scopurile comerciale ale acestui proiect sunt acoperite  de o denumire a proiectului inducând-se ideea, in lipsa transparentei cu privire la scopurile adevărate si a studiilor de specialitate (inclusiv a unei evaluări de impact asupra mediului) ca, acest proiect vine de fapt, in ajutorul biodiversității, florei si avifaunisticii Pădurii Căldăraru, a mediului înconjurător, "îmbunătățirea calității vieții si a nivelului de trai al oamenilor”, atragerii către natura a locuitorilor", etc.

Motivul pentru care se susține aceasta idee ar fi faptul ca, mobilierul urban, pistele de biciclete si alta infrastructura pentru distracția si confortul sporit al afluxului de turiști, ar fi fabricate din materiale reciclate.

Așa cum se demonstrează in articolul de mai jos indiferent din ce va fi alcătuită infrastructura acestui parc, impactul este același si nu este un motiv de a transforma o pădure adevărata, de la starea ei primordiala de "pădure" la un parc urban ordinar tematic de distracții.

Dupa cum puteți vedea din declarațiile reprezentanților CJI, nu doar Pădurea Căldăraru (trup Caldararu din sit-ul Lacul si Padurea Cernica) este vizata:

„Dar nu ascund faptul că, strategia noastră prevede că, multe păduri (n.r. din județul Ilfov) să se transforme în „parcuri tematice” să le numesc, dar repet, ele vor rămâne păduri. Adică, să nu-și imagineze nimeni că vor fi ...defrișate”.

Din rapoartele de aprobare ale CJI reiese clar ca "se dorește transformarea pădurilor de pe raza județului Ilfov in păduri parc realizabile cu materiale ecologice, prietenoase cu mediul într-o maniera plăcută si moderna." ceea ce confirma ca strategia CJI cu privire la aceste păduri este reala si nu doar un zvon.

"Parcul va găzdui piste de alergare, realizate din pantofi reciclați. În zona lacului, vor fi amenajate spații de promenadă și amfiteatre. Obiectele de mobilier vor fi realizate din materiale reciclate", .

Din declarațiile de mai sus ale reprezentantilor CJI se omite faptul ca nu doar tăierile (mari sau mici) au un impact asupra sustenabilității unei păduri ci orice interventie care expune la riscuri biodiversitatea, flora si avifaunistica pădurii. Astăzi se începe cu o banca nevinovată din plastic, alei pietonale si piste de bicileta din plastic sau afalt si  mâine, mese si gratere pentru picnic, foisoare, pavilioane, magazine, restaurante, saloane, hoteluri și in final clădiri rezidențiale.Asta se intelege prin protecția unei arii naturale de tp Natura 2000, protejate de legislatia nationala si europeana.

Parte a pădurii Cernica din zona ștrandului Cernica (trup Strand din Padurea Cernica), este un exemplu de efect ale unei transformării "magice" a unei păduri adevărate într-un parc de tip aventura parc, picnic, saloane de evenimente, clădiri rezidențiale etc.

Sau puteti sa vizitati parcul de 21 de ha din pădurea Balotesti ca sa vedeți ce inseamnă un parc "natural" născut dintr-o pădure naturală si cat de benefic poate fi un asemenea parc pentru ceea ce defineste o padure fie ea din domeniul public al statului, domeniul public local sau domeniul privat.

Padurile mai sus mentionate care au devenit  acum parcuri si "paradisuri" "tematice", nu au rămas decât niște “bătături” (dex: teren bătătorit (în fața casei) presarate cu copaci, printre care se regasesc multe alte atracții din plastic "naturale", iar pădurea cu biodiversitatea specifica, majoritatea florei si avifaunistica, a disparut. Si asta spunem ca e bine pentru "îmbunătățirea calității vieții si a nivelului de trai al oamenilor”, "atragerii către natura a locuitorilor", "recreerii", "dezvoltarea turismului" , "sustenabilitatea" padurii, etc..

In baza acestui protocol "suprafața de fond forestier din grupa I funcțională - vegetație forestiera cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva va trece in domeniul public al unor unități administrativ teritoriale  (cel mai probabil UAT Cernica). Acesta suprafața este estimata la 115 ha.

 

Sondaj de opinie cu privire la părerea cetățenilor din comuna Cernica, județul Ilfov, despre transformarea Pădurii Căldăraru într-un Parc Natural Zer0 Waste, un proiect unic și inovator pentru un viitor sustenabil, contruit cu ajutorul materialelor reciclate.