Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

alegeri locale cernica 2012Au trecut şi alegerile locale...

Încă puţin şi se vor da rezultatele finale, după ce se vor fi respins toate contestaţiile. Unii zic că rezultatele arată că electoratul a sancţionat drastic PDL, administrându-i o înfrângere politică zdrobitoare. Eu unul mă îndoiesc sincer de acest lucru. Chiar şi în Bucureşti, oraşul cel mai „sever” în a-şi manifesta opţiunile negative, Pliciul Prigonit de Soartă a cules vreo 16% din voturi, ba s-au găsit chiar şi aproape 8 pro-cenţi care să voteze cu Doamna Sulfhidra! La Cluj, cel mai iubit dintre premieri a devenit cel mai iubit primar după Funar, iar Băsescu s-a luptat precum Samson, înarmat doar cu o falcă de măgar, reuşind să-şi apere Cetatea Aradului şi a Neamţului (deci nu Johannis, ci Strafschuss alias Pinalti) de cetele flămânde ale filistenilor ce veneau cu flamuri roşii să reinstaureze socialismul multilateral subdezvoltat. 

Zic unii analişti de bine şi de foarte bine că cică românii au votat schimbarea... Normal, la ce consum redus de pamperşi avem pe cap de locuitor! Mai zic specialiştii că iarăşi s-a votat negativ, că adică iar ne-am dus la urne nu neapărat ca să ne conducă cineva anume, ci ca nu cumva să ne mai conducă ăştia, că ne-am săturat! E greu de analizat, totuşi, cum e cu negativul şi cu pozitivul la români... Şi e şi periculos să te apuci de analize, pentru că poţi da peste nişte concluzii mai negative decât votul!

De pildă, nu s-ar putea spune, după criteriul „ĂŞTIA NU!”, că alegându-l prima dată pe Ion Iliescu românii au votat negativ (nici că românii negativi l-au votat)! Vreo trei sferturi din popor l-a vrut musai în fruntea ţării, şi asta nu doar din cauză că încă nu-şi dăduseră seama cât de mult îl regretau pe Ceauşescu pentru ceea ce lăsase făcut ca alţii să desfacă în duşmănie, ci şi pentru că Iliescu şi ai lui semănau suficient de mult cu ăia dinainte (asta fiind partea pozitivă!!!)... Ştiţi cum era: Iliescu să rămână, numai să nu dea (ţara?) din mână! Păcat că până la urmă a dat-o... Altfel, iubire sinceră, ce mai! Mesajul votului, însă, a fost  clar negativ: NU, nu vrem capitalism, nu vrem să ne vândă boşorogii liberali şi ţărănişti ţara, DA, vrem să avem toate avantajele socialismului combinate cu libertate multă, multă de tot, inclusiv la locul de muncă (Decretul 400 să rămână, chiar dacă nu mai avem locuri de muncă!). Şi mai vrem înapoi tot ce ne-a luat Statul, ba chiar ceva în plus dacă se poate – dar să NU se dea chiar tot înapoi la toată lumea, ci numai la ăi de n-au fost ciocoi vechi. Cei noi se descurcă şi singuri...

Pozitiv l-am votat apoi din nou pe Ion Iliescu după dezastroreforma gerontocederistă, ca Statul să înceapă din nou să ne dea mai mult decât ne ia, iar reforma s-o ia într-o direcţie (mai la) sănătoasa socială. Dar era foarte important să NU rămână la putere PNŢCD şi Liberalii, şi să avem siguranţa că NU vine cumva Vadim să împuşte la nimereală ciocoii vechi şi noi cu mitraliera pe stadioane. Cine ştie cum ricoşează gloanţele!

Tot pozitiv îl votarăm şi pe Băsescu, că doar ne promitea Dreptate şi Adevăr, după ce PSD-ul făcuse praf şi pulbere industria şi agricultura, iar Năstase devenise atât de arogant încât ne punea să-i numărăm ouăle în loc de case. Oricum erau mai puţine decât tablourile... Comerţul şi mai ales Serviciile au fost apoi ocrotite, cu drag şi înţelepciune, ca să ajute la modernizarea României sub conducerea înţeleaptă a Cârmaciului din fruntea PD, îmbogăţit, cu L -- acel partid pur şi dur, curat, reformat şi reformator, devotat binelui public definit de gândirea măreţului conducător şi a consilierelor sale de taină. Dar de fapt tot negativ am votat, pentru că ideea de bază era să fie spulberaţi cei 322, liberalii, mogulii, comuniştii care-i aduseseră pe mineri, toţi nenorociţii pesedişti care duseseră ţara de râpă, pensionarii cu pensii nesimţite, bugetarii cu salarii nesimţite, băieţii deştepţi cu contracte nesimţite şi tot felul de alte chestii nesimţite pe care alţii le aveau dar noi nu reuşeam deloc. Numai Justiţia ni se părea OK, că se dădeau la televizor tot felul de flagrante atât de bine lucrate, nişte dosare atât de temeinice încât numai cu greu reuşeşte până în zilele noastre Înalta Curte de Casaţie să-i achite pe (ne)vinovaţi. Dacă mai intră câte unul la pârnaie, (mai) sigur e ţărănist din ăia care nu s-au aliat la timp cu cine trebuie. Aşa... Bine că nu se fac studii sociologice care să arate pe cine votaseră prin ’90 votanţii înflăcăraţi ai lui Băsescu II + Boc VI.

Iar acum, cică iarăşi am votat negativ, să-i schimbăm pe Băsescu şi ai lui... Nu contează cu cine, dar să fie alţii! Hmmm... Alţii, dar la fel cumva, adică din cei care promit foarte, foarte multe. Nu prea văd diferenţe majore între promisiunile lui Ion Iliescu, cele ale lui Vadim Tudor, Traian Băsescu, Plici Prigonici şi ale Televizorului Poporului Dan Diaconescu... Toate sunt eeeeenoooooorrrrrrrmmmmeeeee. Nici pe USLaşi nu i-ar fi votat nimeni dacă nu promiteau şi ei din gros.

Se cheamă că suntem un popor cu tupeu! Votăm aşa de bine, încât tot timpul ne dăm seama că trebuie să-i schimbăm pe nenorociţi cât mai repede. Cu toate astea, ei sunt vinovaţi, iar noi nu. Să se schimbe ei, că noi nu avem cum.

Dar ce dorim de fapt să se schimbe? Vrem să vină mereu alţii care să promită din ce în ce mai mult? Altfel, de ce votăm aşa cum votăm, de ce îi tot încurajăm să ne promită? De ce îi tot încurajăm să supraliciteze ceea ce „oferă”, de am ajuns la aberaţii pe care nici copiii de grădiniţă nu le-ar crede? Facturi la întreţinere reduse cu 25%, transport în comun gratuit, 25000 de Euro de cap de fermier, salariile toate înapoi şi mărite, locuri de muncă mai ceva ca în Paradisul Nefiscalizat, câini morţi cu miile sau adăpostiţi şi hrăniţi mai ceva ca la azilele de bătrâni, autostrăzi la alegere pe sus, pe jos sau normale, puterea în mâinile poporului... Pe cei care promit toate astea i-au votat şi îi vor vota în continuare mii şi chiar milioane de români, şi, deşi par în partide diferite, pot sta laolaltă sub un singur nume: DEVOTAŢII.

Măcar un lucru e sigur: în comuna noastră, Cernica, lumea nu a vrut să se schimbe nimic. Lumea nu a votat schimbarea şi nu a schimbat votarea. Nu s-a schimbat nici măcar felul în care votăm atunci când nu s-a schimbat nimic din ceea ce avem de votat, în afară de culoarea dominantă a afişelor electorale. Nouă ne plac bărbaţii puternici, barosanii şi baştanii, cei care ştiu să se impună cu orice mijloace, cei care ştiu să facă alianţe din care îşi sporesc sau păstrează puterea, conducători adevăraţi care emană dorinţă de a stăpâni peste tot ce suflă, mişcă, fojgăie sau chelălăie. Nouă ne plac oamenii hotărâţi, nouă ne place să fim în tabăra celor puternici, a jupânilor, a celor care fac legea. Şi asta e un mare avantaj moral, pentru că promisiunile unui astfel de conducător sunt măcar adevărate şi transparente, deloc mincinoase, şi le face cunoscute pe tot felul de căi care nu au de-a face cu o campanie electorală plină de gogoşi. Promit că le arăt eu lor, celor care sunt împotriva mea! Promit că nu le va părea rău celor care sunt cu mine! Ceilalţi? Nu le sunt devotat...

De ce am fi nemulţumiţi de felul cum s-a votat în Cernica? Important e că nu ne-am lăsat înşelaţi, precum milioane de concetăţeni de-ai noştri. Ştim ce se dă şi ce se cere. Care-i problema?

Adaugă comentariu
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.
Campurile de mai jos marcate cu * sunt obligatorii.


Codul de securitate
Refriseaza codul / Introduceti codul in campul de mai jos

Vox Cernica TV