Situatia scolara in anul 1948 la scoala Caldararu.

Mai jos va prezentam o statistica relevanta cu date detaliate despre numarul de copiii pentru clasele 1-4 din anul 1948. Astazi scoala Caldararu este inchisa, motivul principal invocat de catre autoritati este lipsa numarului de copii care sa alcatuiasca o clasa conform standardelor. Motivul principal invocat de catre parintii care

Acum desecretizat. Planul de Sistematizare al comunei Cernica-1970. Canal si port Dunare-Bucuresti-Glina.

Din cauza dimensiunilor si numarului de pagini va rugam asteptati incarcarea acestora daca este cazul) In cele ce urmeaza va prezentam un document care, credeti-ne, va va tulbura cu siguranta si care ridica o multime de semne de intrebare despre cum ar fi trebuit sa arate comuna Cernica astazi si

Contributiile Preotului Dr. Gheorghe Badie la monografiile manastirilor Tanganu si Iezerul-Vorniceasa, Caldararu-Cernica.

In cele ce urmeaza, vom incerca sa il prezentam pe cel care a fost Preot Dr. Gheorghe Badie, paroh al Bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Cernica. Sunt putini cei din generatia trecuta care nu l-au cunoscut pe acest preot. La acest moment dorim doar sa va prezentam contributiile

Manastirea Tanganu. Fragmente arheologice si schite amplasament.

Prin amabilitatea D-lui Ciotoran Nicolae din Balaceanca, va prezentam cateva fragmente arheologice din ceea ce a fost odata Manastirea Tanganu - Cernica, ctitorita de către domnitorul Tării Romăneşti între anii 1462-1470, Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepeş. Aceste fragmente au fost descoperite cu ocazia cercetarilor arheologice efectuate de catre arheologul

"Bine că ai venit părinte, mai inainte de a ne pierde credinţa". Insemnari ale preotilor parohi in condica Bisericii parohiale Tanganu-Cernica.

Va prezentam un material preluat de D-l Nicolae Ciotoran-Balaceanca din arhive, in care veti regasi franturi din istoria satului si bisericii satului Tanganu, Cernica. In curand vom reveni cu contributii ale Dr. Gheorghe Badie, preot al Bisericii din Cernica cu contributiile sale la monografia Manastirii Tanganu si la monografia Manastirii

Răsărituri veşnice pentru morţii din Cernica

Articol preluat de la Asociaţia Astronomică Astroclubul Borealis Părăsind Bucureştiul pe Autostrada Soarelui, trecem prin dreptul satului Căldăraru, aşezare întinsă pe malurile lacului Cernica. Acolo, unde apele vechiului râu Colentina o cotesc spre sud, se găsesc urmele celei mai mari necropole neolitice de pe teritoriul Munteniei, de sub care, timp

Manastirea Cernica. Imagine aeriana.

sursa foto: Romania vazuta din avion sursa text: Site oficial Manastirea-Cernica.ro Ctitorie a marelui vornic Cernica şi a soţiei sale Chiajna, Sfânta Mănăstire Cernica este atestată documetar din anul 1608, din timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă. Documentul consemnează: “Am cumpărat satu Floreştii după Colentina de la

Satul Tanganu-File de istorie ilfoveana

sursa foto: Panoramio În celebrul act de la 20 septembrie 1456, emis în timpul domniei lui  Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476), este consemnată naşterea “cetăţii lui Bucur”. Fratele său,  Radu Vodă cel Frumos, şi el domn al Ţării Româneşti (1462-1473,1474-1475)  a  ctitorit la doar “o asvârlitură de băţ” spre “soare-răsare”

Orientarea mormintelor necropolei neo eneolitice de la Cernica. O noua abordare

  Nu demult, promiteam ca vom reveni cu detalii despre Necropola neolitica de la Caldararu, Cernica . In cele ce urmeaza avem deosebita placere sa va prezentam o lucrare realizata de doi arheologi romani Alexandu S. Morintz (Institutul de Arheologie "Vasile Parvan") si Raluca Kogalniceanu membra a Asociatiei

Cernica si satele sale la 1885. Geografie, statistica si istorie economica.

Impartirea administrativ teritoriala la 1885 pentru satele din comuna Cernica si date statistice.   Comuna Bobesti-Balaceanca. A luat fiinta in 1864, comuna rurala, plasa Dimbovita, la E. de Bucuresti. Este situata pe malurile riului Dimbovita, la distant de 19 Km. de Bucuresti. Se compune din 8 catune: Balaceanca, Bobesti,

Pregatire itinerarii excursii tematice. Partea II-a.

Un grup de entuziaşti iubitori de istorie şi natură locală din comuna Cernica au inceput pregatirea excursiilor tematice: "Monumente, zone istorice si naturale ale comunei Cernica". Mai multe itinerarii vor fi stabilite ( a se vedea video cu un click aici si album foto aici) in urmatoarea perioada si va

Cercetarile arheologice de la Balaceanca

Asa cum precizam in articolul "Monumente istorice. Comuna Cernica", incepem sa publicam detalii despre fiecare din siturile arheologice descoperite pe raza comunei Cernica, din lista monumentelor istorice, incluzand si o localizare a lor pe harta. Incepem cu situl arheologic de la Balaceanca, in punct "La malul traznit" sau "Ecluza", (ref:

Monumente istorice. Comuna Cernica

Suntem siguri ca nu exista locuitor al comunei Cernica care sa nu fi auzit de Manastirea Cernica. Dar oare cati au auzit de Necropola Neolitica de la Caldararu sau de Manastirea Vorniceasa ("Iezerul") din aceasi zona ?  Sau de siturile arhelogice arheologice din Bălăceanca ("La malul trăznit") din epoca geto-dacica

Festivalul filmului la sate. Glina, Balaceanca, Cernica. 1973

Va mai aduceti aminte de Nea Mircea sau de Pasca Corneliu din Cernica ? Dar de Festivalul Filmului la Sate ? Daca doriti sa (re)vedeti cateva imagini din Glina, Balaceanca si Cernica din anul 1973, si sa va aduceti aminte de fostele "camine si evenimente culturale", atunci urmariti filmuletul de

Amintirile din secolul XIX ale unui octogenar despre Tanganu-Cernica. Marin Savescu.

Acest material a fost scris undeva după anul 1918, iar informaţiile pe care le contine sunt foarte preţioase, autorul fiind martor ocular. Acesta ne prezintă viaţa satului Tinganu si imprejurimile comunei Cernica, din a 2-a jumătate a sec. XIX. Materialul a fost gasit in fondul M.C.I.P./1934. Fotografia si detaliile

Istoricul Mănăstirii Tînganu

Manastirea Tanganu - înalţată odinioară în cîmpia munteană, lînga vechea albie a Dîmboviţei, în apropierea reşedinţei de scaun a Bucureştilor - a fost ctitorită de Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti (1462-1473, 1474-1475), frate şi urmaş al lui Vlad Ţepeş. Împrejurările ridicării locaşului au rămas încă necunoscute; nu s-a păstrat nici o