Va prezentam una din cele doua versiuni ale Monografiei Satului Cernica, elaborate de invatatoarea Victoria Folescu in jurul anilor 1939-1944, descoperita de D-l Nicolae Ciotoran, cel caruia ii datoram recuperarea unei mari parti a istoriei noastre locale. Prima versiune v-a fost prezentata in cadrul articolului prezentat aici. In cele ce urmeaza veti descoperi adevarate "bijuterii" ale istoriei comunei Cernica, istorie vazuta din perspectiva d-nei Folescu.
Istoricul satului Cernica
Satul Cernica isi trage numele de la Vornicul Cernica, dupa cum spune hrisovul lui Radu-Voda Serban, din documentele Manastirii Cernica, publicate de fostul mitropolit Atanasie Mironescu, din „Istoricul Manastirii Cernica”. Satul se numea la inceput Florestii de Colentina; fiind cumparat de Vornicul Cernica, de la boierul Radu Captarul, impreuna cu locuitori cu tot, ceia ce insemneaza ca satul era infiintat mai inainte de 1608.
Hrisovul zice:”hrisovul domniei lui Boiarului Cernicai Vornicului si jupanesei Chiajnei si feciorilor cati Dumnezeu le va daruii ca sa le fie lor mosii, satul Floresti dupa Colentina insa pe jumatate de peste tot satul si din balta cu tot iazarul si din vadurile de moara dela Dambovita unde se impreuna Dambovita cu Colentina, unde a fost moara Radului Captarul; in lung din hotarul Tanganului si semnele celui loc sa se stie pana la matca Pasarii si in lat din hotarul Manastirii Tanganului pana in hotarul Florestilor de mijloc, pentru ca acest sat a fost de la mosii al Radului Captarul”
Asupra satului nu avem documente scrise. De la batrani, ca Nita Iosif, dascal pensionar de 73 ani, care a auzit de la mama sa-preoteasa moarta de mult- care-I spunea ca a auzit si ea de la ai sai parinti ca acestui sat, I se zicea la inceput, Florestii de pe Colentina si ca la facerea Colentinnei exista satul “la Podarie” langa manastire. Alt sat era dincolo de manastire in partea de nord de biserica Sf. Nicolae, din manastire numit Florestii de mijloc.
Satul era locuit la inceput de tigani care erau robi pe mosia manastirii, traind in bordeie de pamant. Putin timp mai tarziu, manastirea facand grajduri pentru cai in jurul apei Colentina, ce se varsa in Dambovita, loc ce se afla astazi la soseaua Cernica –Caldararu, in dreapta podului peste Colentina si aducand aicii oamenii de serviciu, care la randul lor si-au facut case mai in deal, fata de locuintele tiganilor care erau mai la vale langa albia raului unde se gasesc si astazi. Si astfel populatia cu timpul s-a marit si mai mult , iar in timpul secularizarii averilor manastiresti de catre Cuza-Voda, 1864, au fost impropietariti 85 oameni (actul din primaria comunei Cernica)fiind impartit in trei categorii:
1) cei cu palmele 4 pogoane
2) cei cu 2 boi 7 pogoane
3) cei cu 4 boi 11 pogoane
La inceputul formarii satului oamenii, spune dascalul Nita Iosif si altii; au fost de adunatura, veniti din toate colturile tarii – intrucat manastirea era inzestrata cu 16 mosii.
Tiganii de vatra nu stiu de loc tiganeste, ceea ce inseamna ca traind in sat la un loc cu romanii si-au uitat cu desavarsire limba lor.
Oamenii satului, pana la impropietarire, erau clacasi la manastire, din 10 parti una lua manastirea iar 9 parti lua dijmasul. Pamantul se lucra mai mult cu boii. La impropietarirea din 1879, a insurateilor au mai fost impropietariti inca 23 de insi, dupa cum arata actul din arhiva primariei.
Ca masuri erau: Stanjenul lui Serban-Voda(5018 m.p.) venind cam 1296 stanjeni la pogon.
In 1888 spune mos Petre Ciurea de 82 ani ca a fost revolutie in sat si oamenii-de foame-au spart magazia arendasului Stamate din satul Caldararu.
Seceta mare a fost in anii 1890-1894 si 1899 spune tot batranul Petre Ciurea. Parintii lui au mers in satul Negoiesti -Ilfov de au cumparat meiu romanesc muced de nu-l puteau manca decat in lapte fiert.
In 1907 n-a fost revolutie in sat
Zapezi mari au fost in anul 1871. Oamenii faceau copci pe sub zapada de mergeau de la un loc la altul.
In razboiul din 1877 rusii cand treceau spre Oltenita luau de beilic carutele oamenilor carora le plateau 4 ruble(16 lei).
In acest razboi am avut morti pe:
1) Calin Alecu
2) Enache Niculae
3) Ion Vasile
Veterani au fost:
1) Craciun Ion Reg. 3 Calarasi
2) Petu Ion Reg. 6 Mihai Viteazul
3) Grigore Stoica Reg. 1 Vanatori
4) Stancu Apostol Reg. 6 Mihai Viteazul.
Toti acestia au fost decorate.
Cadrul cosmologic
Satul Cernica este de ses, situate la 45 grade latitudine si 24 grade longitudine, avand altitudinea de 100 m. se afla la 1 Km departare de linia ferata Bucuresti-Oltenita, unde se gaseste halta Cernica, si este asezat deoparte si de alta a soselei Bucuresti Oltenita. Este impartit in trei parti: linie, vale si catun.
E un sat strans, la 8 km. SE de Bucuresti, marginindu-se la NE cu padurea statului, la S cu izlazul Cernica si la V cu lacul si raul Colentina, fiind asezat pe un tapsan de 3 m fata de lunca izlazului comunal, care izlaz din cauza ca raul Colentina nu-I canalizat, este inundat aproape in fiecare an cca. 25 ha. In tot cuprinsul satului se gaseste pamantul brun-roscat de padure, foarte bun pentru agricultura.
Clima din regiunea satului Cernica este temperata. Temperature medie anuala este de 10,6 grade. Curba tipica lunara este:
Luna |
Grade |
|
|||
Ianuarie |
-3 |
0 |
|||
Februarie |
0 |
+5 |
|||
Martie |
+5 |
+12 |
|||
Aprilie |
+12 |
+15 |
|||
Mai |
+15 |
+20 |
|||
Iunie |
+20 |
+22 |
|||
Iulie |
+22 |
+23 |
|||
August |
+22 |
+18 |
|||
Septembrie |
+18 |
+12 |
|||
Octombrie |
+10 |
+8 |
|||
Noiembrie |
+8 |
+10 |
|||
Decembrie |
-10 |
-30 |
|||
Vanturi: iuteala mijlocie anuala a vantului este de 3,1 metrii/sec., iar iuteala pe anotimpuri este:
anotimpul |
m/s |
||
Iarna |
3,6 |
||
Primavera |
3,7 |
||
Vara |
3,4 |
||
Toamna |
2,3 |
||
Din numarul total de zile, 42 zile vantul bate tare.
Umiditatea: umiditatea medie anuala este de 70%, iar din totalul precipitatiunilor iarna cad de la 104-8m.m., primavera 148-8 m.m., vara 205-7 m.m. si toamna 434-9 m.m.
Anual cad 589mm. precipitatiuni atmosferice. Maximum este in iunie de 88,4mm.
Zapada avem cam 23 zile/an: iarna 16 zile, primavera 4 zile si toamna 3 zile.
Ghiata, grindina si mazariche 4 zile/an. Ceata 46 zile, dintre care maximum: iarna 26 zile. Toaman 13 zile, primavera 6 zile si vara 1 zi.
Durata mijlocie de starlucire iute de 2.288 ore, maxima fiind in iunie cu 329 ore iar minimum in decembrie cu 66 ore.
In rastimp de 15 ani in urma de la 1927 pana la 1942 sa observant ani secetosi cu furtuni in 1938 si ger mare atingand in luna ianuarie -39 de grade. Apoi seceta si frigul mare pe care l-am avut in 1942. Oamenii n-au putut sa-si scoata nutretul pentru vite din care cauza au murit in primavera o parte din ele. Totodata trebuie mentionat cutremurul de gradul 9, pe care l-am avut la 10 noiembrie 1940, in urma caruia au crapat mai multe case, zidul scolii si al bisericii. In sfarsit alte surse de umezeala pentru plante ar fi irigatiile ce se pot face din apa raului Colentinasi in deosebi pentru gradinile de zarzavat asezate dealungul raului. Lunca raului este foarte buna penru cultura orezului.
Cai de comunicatie deservite de locuitori nu sunt decat calea ferata Bucuresti-Oltenita si sos. Judeteana Bucuresti-Oltenita. Asezarea satului impreuna cu manastirea Cernica(2 km. de sat)si padurea statului, ofera un loc minunat de recreatie pentru vizitatorii din Bucuresti, veniti pentru a asculta slujba religioasa de la Sf. Manastire si pentru a respire aerul curat al padurii de vis-à-vis.
Aici , vizitatorii pot intalnii flori frumoase cum sunt: ghiocei, viorele, deditei, brandusi, brebenei si micsunele si tot felul de arbori ca: stejarul, cerul, garnita, teiul, jugastrul, frasinul, salcamul, paducelul, gladita. Acestia fiind arbori de talie mai inalta, iar ca subarboret sunt salba raioasa, macesul, lemnul cainesc, porumbarii, etc. si o parte din conifere pinul, tuia si moliftul.
Pomii fructiferi in toata regiunea satului Cernica se gasesc: meri, peri, caisi, gutui, piersici, pruni, visini, corcodusi, nuci. Plantatiunile de pomi fructiferi si vita de vie altoita, ocupa o intindere foarte mare in raport cu alte sate din jur; astfel ca pe tot intinsul soselei Bucuresti-Oltenita si pana in sat s-au construit vile in jurul carora sunt plantatiuni frumoase de vita de vie si pomi roditori. Regiunea satului Cernica este foarte buna stuparit. In sat se gasesc cca. 200 de stupid sistematici. Pe dealul satului se cultiva mai mult porumbul, mai putin grau si furaje pentru hrana animalelor, din cauza ca locuitorii neavand o mosie de unde sa fie impropietariti, sunt saraci si n-au pamant. Majoritatea au intrat lucratori in uzinele si fabricile din capitala.
Ca plante medicinal se observa mai mult: floarea de tei, musetelu, coada soricelului, lumanarica, macii de camp, patlagina, pelinul, sunatoarea, flori de porumbar, nalba, cimbrul salbatic, etc.
Plantele aclimatizate in regiunea satului sunt bumbacul, nautul, ricinul, dar cultivate pe o intindere mica si nu intodeauna cu rezultate bune.
Fauna tinutului in ceea ce priveste animalele mari sunt: bovine mari 164, cai 123, porci 148, caini 382, pasari 1642. Datele sunt luate pe teren din cercetarea tuturor gospodariilor de subsemnatul.
Animalele salbatice intalnite in padurea Cernica sunt: caprioare-aduse de Ministerul Agriculturii si Domeniilor pentru inmultire si aclimatizare, lupi, vulpi, iepuri, bursuci, pisici salbatice, etc.
Pasari salbatice sunt: fazani, potarnichi, rate si gaste, bufnite, ciori , mierle, sturzi, sticleti, gaite, ciocanitori, turturici, codobaturi, privighetori, grauri, pupeze, prepelite, etc.
Insecte:Limatria Diopar(omida stejarului) au defoliat cca. 500ha. Din padurea statului in vara anului 1941. S-au luat masuri imediat pentru adunatul oolelor platindu-se 60 lei de kg de oua, iar in 1943 sa facut combarterea acestor insect prin imbibarea cuibarelor de oua cu petrol(dupa cum declara brigadierul silvic Iancu C. Emanoil, din acest sat)
Alte insect intalnite de ocolul silvic Branesti, in padurea Cernica sunt: Molacasana Neustria(inelarul stejarului)Milolanta vulgaris (carabusul stejarului) Cantarida (litta risicotana) ataca frunzele frasinului, Malosana Populio (ataca frunzele plopilor), Galerucelia luteola( ataca frunzele ulmului)
Insectele care ataca lemnul in picioare sunt: Ceramileggcerda(croitorul stejarului), Lanis(omizi in lemn ataca frasinul si stejarul).
Dintre animalele de padure care au disparut trebuie sa mentionez porcii mistreti.
In privinta animalelor care au fost aduse de minister pentru aclimatizare este caprioara si vaca Zimental.
Societataea de vanatoare “Lunca” mai in fiecare luna i-si aduna membrii sai –cand vanatul nu este oprit- si pornesc la vanatul iepurilor, vulpilor si ratelor salbatice, sitarilor fazanilor, etc. Dar in afara de membrii sai o parte din locuitori sunt braconieri care pornesc la vanatoare noaptea, mai ales iarna.
Cadrul biologic
Majoritatea populatiei in afara de 70 familii de tigani ramasi din timpul cand erau robi pe mosia manastirii o formeaza romanii. Tiganii-dupa cum am mai spus- au uitat limba lor.
Aspectul fizic al locuitorilor in general este:culoarea fetii bruna si de statura mijlocie.
Din situatia de la 1 ianuarie 1939, sa facut totalul populatiei de 1482 persoane, din care 782 barbati si 700 femei; 519 casatoriti; 716 necasatoriti, 17 vaduvi, 2 divortati; iar pe grupe de varsta:
Varsta |
Nr. populatie |
||
0-1an |
26 |
||
1-4 ani |
130 |
||
5-9 ani |
86 |
||
10-14 ani |
113 |
||
15-19 ani |
68 |
||
20-24 ani |
196 |
||
25-34 ani |
196 |
||
35-44 ani |
190 |
||
45-54 ani |
71 |
||
55-64 ani |
37 |
||
65-74 ani |
12 |
||
Peste 74 |
Nici unul |
||
Miscarea populatiei in comuna Cernica in ultimii 15 ani (1928-1942)
|
|||||||||||||
Anii |
Populatia |
Nr. nascutilor |
Nr. deceselor |
Mortalitatea infantila sub 1 an |
Excedent natural Cifre abs. |
Excedent natural Prop.la 1000 |
|||||||
1928 |
3416 |
153 |
74 |
26 |
79 |
23,1 |
|||||||
1929 |
3495 |
152 |
72 |
26 |
80 |
25,4 |
|||||||
1930 |
3473 |
175 |
70 |
24 |
100 |
30,2 |
|||||||
1931 |
3518 |
127 |
65 |
21 |
62 |
16,3 |
|||||||
1932 |
3628 |
136 |
89 |
31 |
47 |
12,6 |
|||||||
1933 |
3774 |
146 |
102 |
37 |
44 |
11,3 |
|||||||
1934 |
3836 |
147 |
90 |
33 |
57 |
14,3 |
|||||||
1935 |
3883 |
150 |
105 |
25 |
45 |
12,1 |
|||||||
1936 |
3927 |
162 |
86 |
25 |
78 |
13,1 |
|||||||
1937 |
3984 |
175 |
68 |
24 |
110 |
30,5 |
|||||||
Proportia barbatilor fata de numarul total al locuitorilor din situatia de la 1939 este de 52,8%, iar al femeilor este de 47,2%. Proportia casatoriilor fata de numarul total al locuitorilor este de 35%, al concubinajului de 4%; iar al celibatarilor de 11,5%
In ceea ce priveste alimentareaa, majoritatea locuitorilor se hranesc rau din cauza lipsei de teren arabil. Feemile desi foarte muncitoare nu cunosc gospodaria casnica si arta culinara. Totul se reduce la facerea painii si a mamaligii; a catorva feluri de ciorbe, anumite fierturi si ceva mancaruri mai bune la Pasti si Craciun. Carnea de porc nu lipseste de la nici o familie-la Craciun-, si oua rosii la Paste. Restul anului consuma mai mult legume cu zarzavaturi; ceva peste proaspat si sarat. Astfel ca facand o ancheta in cateva saptamani(3 saptamani) am constatat urmatoarele:
20% in 7 zile n-au mancat carne
30% % in 7 zile n-au mancat paine
50% % in 7 zile n-au mancat lapte sau ceai dimineata
Din 100 de familii –intr-un an-nu au decat 60 de pasari in curte; 54% nu au porci, 46% nu au vaci cu lapte.
Explicatia acestei stari rele in alimentative este –pe de o parte-luxul fetelor si flacailor din familie, iar pe de alta de mare consideratie saracia , din lipsa de pamant.
Inca si aici se obisnuieste-cateva zeci de familii-sa vanda laptele, oualele si pasarile la oras-cu exceptia a 7-8% familii mai cu stare care stiu sa-si alimenteze copii si sa-i ingrijeasca urmarind si aplicand cum se cuvine, arta culinara in gospodaria sa.
Taranca gateste tot pe pirostrii in tinda casei; iar masinile in majoritatea sunt cu plite. Obiecte de bucatarie se rezuma la o caldare de mamaliga , o tingire pentru ciorba, o tava pentru malai si friptura la cuptor, si o tigaie pentru oua. Vin la rand multele oale de pamant. De obicei in ele se face ciorba de fasole. Lingurile 50% sunt din lemn, iar furculitele lipsesc cu desavarsire. O parte din ei, 15% sunt alcolici. Cele 4 carciumi nu sunt lipsite de client, mai cu seama iarna. Timpul nu a adus nici o schimbare, decat in mica masura in felul alimentatiei locuitorilor.
Sub raport sanitar, alimentarea cu apa se face prin fantani cu galeata, cu greutate sau cu scripete. In sat fiind 55 de fantani, propietate particulara sau publica, cu ghizduri de beton. Fantanile publice au fost conform ordinelor primate, divizate in fantani pentru oameni si fantani pentru alimentat animalele; calitatea apei fiind multumitoare. S-au facut indiguiri raului Colentina pentru a nu se mai revarsa.
Colectarea si depozitarea balegaruluise face in fundul gradinii fiecarei gospodarii; pana in momentul transportarii la camp, pentru ingrasat.
Cimitirul uman este imprejmuit cu gard de scanduri, departe de orice sursa de apa de baut si acum din initiative preotului, s-au luat masuri de alinierea mormintelor si plantarea de brazi pe aleile principale.
Animalele moarte se ingropa pe camp. In privinta aceasta nu exista cimitir de animale.
Starea igienica a cladiriilor este multumitoare. Masuri contra boalelor se iau prin varuirea, fierberea si aparate portative de dezinfectare. Administratia sanitara o face un medic official , o moasa(scoala de mosa Filantropia)si un agent sanitary , absolvent al scolii de oficianti sanitari din Galati. Trebuie mentionata initiative Consiliului de Patronaj local-care da in fiecare zi mancare calda la 20 copii saraci, la cantina scolara. In general starea sanitara a tinutului este buna, indeosebi in timpul din urma , candsau varuit toate closetele , ulucile, traversele si controlul sanitary sa facut la timp.
Locuintele se fac din gard lipit cu pamant si scoperite cu stuf. Ele au de obicei doua incaperi cu tinda la mijloc, camerele-la randul lor avand cate doua feresti si cu un spatiu de 4-3 avand inauntru un pat sau doua, din scanduri, acoperite cu rogojini ori velinte, majoritatea nu au saltele.
Tot mobilierul consta intr-o masa mica, doua trei scaunele de care se folosesc doar in timpul mesei, un dulapior si un sifonier pe care-l tine in camera curate unde pune rochiile si panzeturile fetelor mari. Majoritatea se invelesc cu plapumi de lana. Se fac perne pe care le impodobesc cu fel de fel de figure , in special cu initialele fetelor , intrebuintandu-le ca ornament in camerele curate.
Camerele se ilumineaza cu petrol, cu exceptia a 7 cazuri cari au lumoina electrica.
Tiganii cresc pasarile si porcii in casa din lipsa de cotete si cocini; cu timpul acest obicei va disparea.
In tabloul alaturat vom vedea numarul cazurilor de boli contagioase si maladiile sociale pet imp de 15 ani
Boalele contagioase | Boli sociale | ||||||||||||||||||||||||
Anii | Febra tifoida | scarlatina | dizenterie | erizipel | Variola | tuberculoza | sifilis | malarie | cancer | pelagra | |||||||||||||||
1928 | - | - | - | - | - | - | 3 | - | - | - | - | - | |||||||||||||
1929 | - | - | - | - | - | - | 2 | 2 | 2 | - | - | - | |||||||||||||
1930 | - | 15 | 1 | - | - | 7 | - | - | - | - | - | - | |||||||||||||
1931 | - | - | - | - | - | - | - | - | - | 6 | - | - | |||||||||||||
1932 | - | - | - | - | - | - | 1 | 1 | - | 1 | - | - | |||||||||||||
1933 | - | - | - | - | - | - | 1 | 1 | - | 11 | - | - | |||||||||||||
1934 | - | 54 | - | - | - | - | - | - | 1 | - | - | - | |||||||||||||
1935 | - | 21 | - | - | - | - | - | - | 7 | - | - | - | |||||||||||||
1936 | 2 | - | - | 8 | 1 | - | - | - | 2 | - | - | - | |||||||||||||
1937 | - | - | - | - | - | - | 1 | 1 | 3 | - | 1 | - | |||||||||||||
1938 | -- | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | |||||||||||||
1939 | - | - | - | - | - | - | 1 | 1 | - | - | - | 3 | |||||||||||||
1940 | - | - | 1 | - | - | - | 1 | 1 | - | - | (4) | 2 | |||||||||||||
1941 | - | - | - | - | - | - | 8 | 8 | - | - | 1(3) | 1 | |||||||||||||
1942 | 3 | - | - | - | - | - | 5 | 5 | - | 1 | 1 | - | |||||||||||||
Masurile de inbunatatire s-au luat in toti anii, numai la ……nu.
Dispensarul se gaseste la o departare de 8 km in comuna Bobesti. Locuitorii sunt examinati in fiecare saptamana de catre medic si agentul sanitary, dar ei sunt obisnuiti sa se duca la spitalul Pantelimondin Bucuresti. Babele sunt consultate mai mult de femei , ele fiind prinse in ultimul timp de catre Dl Medic si sanctionate.
Distractia locuitorilor este hora satului cu jocuri obisnite nationale printer care se adauga si cateva straine mai mult la baluri dar fara prea multa importanta.
Oamenii mai in varsta merg la carciuma platind scump bauturile, fara a-si da seama ca poate acasa copii n-au ce manca s-au imbraca. De acest rau social scoala si biserica foarte putin a putut schimba lucrurile.
Cadrul istoric
Monumente istorice nu avem in sat decat manastirea Cernica, infiintata de vornicul Cernica Stirbei la 1608- dupa cum arata hrisovul lui Radu-Voda Serban
Documente istorice nu avem, decat diferite povestiri din batrani despre locurile grajdurilor ca “Bajenie” unde erau si patulele manastirii, aici izolandu-se locuitorii satului, facandu-si bordee in timpul ciumei lui Caragea. Si tot aici atunci cand veneau turcii inainte de 1860, lumea fugea acolo fiindca erau paduri secular. Actualmente se gaseste “Casa Padurii” a societatii “Lunca”de vanatoare. “Linia lui Iovan “ este un drum drept facut de un negustor de langa manastire, dupa aprobarea Ministerului Domeniilor, pentru a se ajunge in satul Tanganu. “Bivolaria”e un loc in mijlocul paduriiunde-si aveau grajdurile calugarii. Aici se adaposteau sute de vite si de la bivoli a ramas numele acestui loc. Acum se gaseste parcul Cernica, fiind un loc minunat in mijlocul naturii. Se povesteste ca aici, la radacina unui copac mare, care este si astazi, doi oameni au gasit o comoara. Inainte, pana sa o scoata ei, au murit oameni fiindca fusees jurata. O colectie de monede se gaseste la muzeul scolii primare, printer care o moneda comemorativa de la 10 mai 1881, a ridicarii Romaniei la rangul de Regat, cu efigia Regelui Carol I; 4 monede de la 1866 si diferite monede austriece de la 1816 si cateva germane si italiene.
Asupra mortii padurarului Simion-din acest sat- s-a creeat o intreaga legenda: Fiind padurar, a fost pandit de niste tigani zlatari, pe care inainte cand a fost primar, ia persecutat si noaptea cand trecea el pe o linie unde se gaseste si azi “Crucea lui Simion” facuta din lemn, l-au prins si l-au omorat cu cutitele; iar cainele care-l insotea a fugit acasa in sat urland, si a urlat timp de o luna, mergand mereu la mormantul lui si venind acasa. Astfel un om din sat pricepand de ce urla cainele s-a luat dupa el si l-a gasit deasupra mormantului stapanului lui.
Padurarul a fost dezgropat –de ai sai- si acolo i-a pus o cruce, iar tiganiii fiind banuiti au fost prinsi. Aceasta este singura legenda care mai este povestita de batrani si auzita.
Vorbind despre straea social a locuitorilor , in decursul vremurilor, pana la impropietarirea de la 1864 , toti erau robi pe mosiile bisericesti. Mai tarziu lucrau pe mosia calugarilor-9 parti lua dijmasul si una calugarul. Acte nu avem, decat din spusele batrinilor: Cristea, Tudor, dascalul Nita Iosif, etc.
Fiecare lua pamant atat cat putea muncii, maximum 10 pogoane. Nimeni nu muncea in devalmasie findca erau oameni putini. In present populatia inmultindu-se si pamant putin o parte din tinerii si oamenii mai in varsta lucreaza cu ziua la cei mai instariti sau in fabricile din Bucuresti.
In privinta dreptului de propietate, fiecare respecta dreptul altuia; pana in present nu sa auzit vre-o plangere asupra incalcarii adrept.
Copii mai fura-vara-pepeni si poame, iar in ultimul timp, s-au inregistrat mai multe furturi de gaini de catre tigani.
Familii nu avem in sat care sa arate rivalitati sau aliante intre ei, deoarece satul-dupa cum spun batranii- a fost mai mult din adunatura.
Cadrul psihologic
Obiceiurile cu privire la nastre sunt multe si foarte intreresante. Dupa ce sa nascut un copil in prima apa in care se Imbaiaza pruncul, se pune o verigheta si bani , pentru ca in viata copilul sa aibe mult noroc de bani si aur. Dupa baie banii ii ia moasa si verigheta cel care a pus-o. la trei zile-noaptea-se fac ursitoarele copilului astfel: se aseaza o masa mare in mijlocul casei, pe care se pun toate bunatatilepe care le are omul in gospodaria sa , ceea ce inseamna ca in viata copilul sa aibe noroc de toate.
Dupa savarsirea botezului –a doua zi- se imbaiaza copilul pentru ai lua mirul. In albia cu apa, se pune de la fulgi de gaina la untura de porc-la fel- pentru ai adduce noroc.
Dupa trei ani copilul se duce la nasul lui –de luatul secului-, unde I se taie motul(parul din fata), iar de e fata , I es rupe o turta calda deasupra capului, toate acestea pentru ai adduce viata lunga si plina de noroc, belsug in viata.
Obiceiuri de nunta. Mireasa inainte de a pleca la biserica cheama caltunasii care pregatesc bradul il gatesc si in schimb le da cate o batista. Daca se intampla sa fie doua nunti in sat, miresele se feresc de a se vedea un ape alta, fiinda e credinta ca moare una din ele. Cand vine nasul si nasa –cu lautarii dupa ei- mireasa ii pofteste sa ia loc pe un scaun si le toarna dintr-un pahar, vin sa se spele pe maini. Dupa ce s-au spalat nasul umple paharul cu bani si-l da miresei, care la randul ei intinde servetul pentru a se sterge pe maini, apoi se aseaza la masa.
Inainte de a pleca la biserica, un flacau si o fata umple o cofa cu apa si o azvarle peste casa. In sfarsit cand merg la biserica, colaceii merg inainte pe cai frumos impodobiti, toti cu stergare dupa gat, iar in urma vin nuntasii toti in carute in cantecul lautarilor.
Dupa cununia religioasa, seara urmeaza masa mare cu cantece si jocuri pana la 4 dimineata cand masa se termina cu adunarrea darurilor de catre ginere si mireasa le da cate o camasa cu flori sau cate un stregar –dupa cum a fost si darul lor de mare.
A doua zi –luni- urmeaza rachiul care se face in felul urmator: femeile mai tinere se insira cat e drumul de lat cam sase pe rand se tin de gat si in felul acesta se fac vreo trei randuri, depinde de nunta. Fiecare are in mana (cele de la margini) cate o sticla cu rachiu sau cate o gaina legata cu panglici rosii. In urma lor vin lautarii care canta, iar femeile joaca si chiuie cat le tine gura si asa colinda tot satul, binenteles ca in urma lor vin toti nuntasii si toti cei care nu au nici o treaba pea casa.
La inmormantare
Sunt mai multe obiceiuri, mentionez pe cele mai inseminate. Dupa ce a murit cineva, albia in care a fost scaldat se intoarce cu fata in jos si nu se ridica decat atunci cand a plecat intreg cortegiul funebru. In urma mortului se sparge o oala. De ce? Locuitorii spun ca asa e obiceiul.daca cel care a murit este tanar I se pun lautari care canta un cantec funebru, iar in dreapta si stanga cosciugului cate doua fete imbricate in alb tin cate o panglica-roz pentru fete si albastra pentru baieti. Cand ajung in dreptul rascrucilor de drumuri, patul cu cosciugul este lasat jos, preotul face o mica ectenie si totodata rudele il plang mai tare. Dupa ce I sa facut slujba religioasa este dus la cimitir unde I se pune o panza alba peste tot corpulpe care este cusuta o cruce mare cu trei feluri de arnica: rosu, albastru si alb; iar peste cap I se pune ca un fel de coroana de panza cusuta cu noua cruci tot cu arnici rosu albastru si alb. Perna la fel este cusuta in cele patru colturi si la mijloc cu cinci cruci tot cu aceleasi culori. Toate acestea insemneaza-dupa cum spun batranele-ca sunt patimile Domnului si se numeste “orariu”.
Dupa inmormantare, in fiecare zi se scot patru galeti de apa sii duce la cel de o varsta cu mortul si mai sarac-ca sa bea sau sa intrebuinteze la nevoile lui si aceasta timp de sase saptamani. In ultima zi se scot 40 de galeti si se arunca afara, in jurul putului unde aprinde noua lumanri si tamaie.batranele spun ca asa este obiceiul din mosi starmosi.
La felt imp de sase saptamani I se dau “diminetile”care consta intr-o cana cu lapte sau ceai cu paine si o lumanre, iar in ultima zi se esrveste ceaiul cu lumanarea care i-a tinut-o cand si-a dat sufletul. In aceeasi zi se face o pomana mare si se da si lucruri(toalele mortului cum le numesc) de pomana. In acest timp, de 6 saptamani, se crede ca sufletul sta la streasina casei si nu pleaca decat, in ultima zi, cand se face pomana.
De aici inainte se fac pomenile la o luna, doua, trei, sase, noua luni si un an. Pe urma se fac in fiecare an, iat in al sapte-lea an I se scot oasele pentru a fi siar slujite si ingropate.
Un obiceiu characteristic satului Cernica, este “tarbacul” la lasatul secului de postul Pastelui, cand tinerii manjesc cu fain ape toti care le ies in cale. Pe caini ii prind cu niste laturisii invartesc pana ametesc spunand ca-I dau in tarbac. Se crede ca ar fi de origine pagana, astazi se mai practica in mica masura.
In timpul verii, cand admosfera este incarcata si ploua cu manifestari electricesi cu piatra, femeile i-au cate un topor si-l infig in mijlocul curtii punand sare pe el, iar in casa aprind lumanarea de la Pasti. Aceasta, ca sa opreasca grindina sis a fereasca casa de trasnete. Pe aici, mai mult femeile tin sarbatorile: Chirovii, Filipii, Dragaica, Pantelimonul, cele 3 Marti si 9 joi dupa Pasti si 5 joi dupa Rusalii cand femeile nu torc. Fapt inbucurator este ca femeile tinere nu mai tin aceste sarbatoripaganesti, scoala si mai ales biserica le combate cu desavarsire.
Oamenii nu fac adunari decat la scoala, biserica sau cand sunt chemati de autoritatile comunale. Un lucru separator este ca Cernicanii nu prea sunt ospitalieri, mai ospitalieri sunt cei din satele vecine.
In privinta politetii si a bunei cuvinte, sunt cu mult mai ridicati decat cei din jur. Respectful copiilor fata de parinti e in majoritate, pe scara intinsa. Fata de autoritati adolescentii, in special cei care nu au trecut prin scoala, nu-l au. Dupa militarie se observa mai mult respect fata de batrani si autoritati. Fata de secsul opus, sunt cat se poate de cuvinciosi si de la un timp, se observa ca nu es mai cearta flacaii intre ei-la hora sau la petreceri- pate ca si din cauza atmosferii grele a razboiului. Atitudinea fata de preot si invatator, este cat se poate de multumitoare.
Din cauza saraciei, multi locuitori nu-si dau copii la scoala-deoarece sunt dezbracati, iar primavera ii iau la munca si din cauza aceasta frecventa copiilor la scoala este slaba.
Biserica, aproape tot timpul anului este frecventata mai mult de femei si oameni batrani. Ceilalti stau cete, cete pe la porti si discuta sau sunt ocupati cu diferite treburi pe langa gospodarie.
La incendiile ce sau produs in sat spre exemplu la locuitorul Tudor Alecu, caruia-I luase casa foc, in timpul noptii, satenii au alergat numaidecat si au stins focul cu toate ca propietarul era plecat la viia sa din Buzau.
Manifestari spirituale
Locuitorii cred in Dumnezeu fiind toti crestini ortodoxi. In sat nu exista nici o secta religioasa.
Toti stiu sic red cu tarie ca Dumnezeu este atotputernic si nevazut, stand pe tronul Dumnezeriesc acolo sus in cer. Ingerii, cred ca sunt legiuni ce-au trecut sa-I serveasca Domnului, in cer, prin moarte, ei neavand pacate s-au inaltat la ceruri. Credinta, in xistenta sufletului si dupa despartirea de corp, este vie si sincera. Tot asa cred in existent spiritelorbune si rele, deaceea si practica magia(descantece, farmece).
Cred ca cel ce moare-timp de 6 saptamani-dupa cum am mai spus in alt capitol, sufletul lui colinda imprejur pe unde a umblat el in viata, aflandu-se chiar la srtreasina casei.
Femeile-indeosebi-sunt mai superstitioase decat barbatii si toate fenomenele naturii cred ca sunt trimise de Dumnezeu, dupa pacatele pe care le fac oamenii pe pamant.
Praznice mai mari sunt: hramul bisericii din sat la Sf. Petru, apoi Sf. Maria si Izvorul Tamaduirii, cand vine lume multa din toate judetele vecine pentru a asista la slujba religioasa savarsita de catre 8-12 preoti la Manastirea Cernica.
Si in satul Cernica exista obiceiul paparudelor(un obiceiu paganesc)ce se practica mai mult in anii secetosi. Paparudele este un joc musical, ritmic si melodic, cantat de tiganci sau copii lor, pe la portile gospodarilor, fiind infasurati pe la mij;loc cu ramuri de bozii. In timpul jocului, gazda arunca apa pe ei pentru a pornii ploaia . pentru acest spectacol, pe strada, ei capata malai, paine , oua, si bani. Jocul este insotit de urmatorul text cantat de alte tiganci mai batrane:
Paparuda –ruda
Ia iesi de ne uda
Cu galeata-leata
Peste toata gloata.
Cand oi da cu ciurul
Sa umple patulul
Cand oi da cu sapa
Sa curga ca apa.
Din joi pana-n joi
Sa dea Dumnezeu nouazeci de ploi
Cu olecuta noua
Sa umple de roua
Spicu cat voinicu
Rodu pana-n podu.
Locuitorii nostrii nu au un port national specific al regiunii de camp in care traiesc. Daca femeile cava in si canepa e tesuta si intrebuintata mai mult pentru casa , nici decum nu intra in hainele sau costumele nationale. Viermii de matase nu-I cresc decat pentru stergare , pentru fetele mari si fete de masa in casa. Portul national al tinutului, n-a putut fi pastrat si dezvoltat, pe de o parte apropierea de orasul Bucuresti, care l-au schimbat cu hainele orasenesti, si in al doilea rand influenta bulgarilor ce se observa in satele de prin prejur ca: Branesti, Plataresti, Dobroiesti, etc.
Costum national nu au decat cativa copii care-l imbraca mai mult la serbari.
Stilul taranesc local-la case- se mentine. Satul fiind asezat intr-o regiune de ses, casele fiind facute din gard lipite cu pamant si cu geamuri mari, de obicei cu fata spere rasarit si miaza-zi., fiind toate acoperite cu stuf, cu exceptia catorva, care sunt acoperite cu table si tigla.
Singura casa stil de deal, este a d-lui I. C. Emanoil, brigadier silvic, care a imprumutat modelul din com. Butoiu judetul Dambovita.-foto nr.1
Casa din foto nr. 2 este a locuitorului Stoica Dumitru, care dupa cum spune el, ar fi facuta mai inainte de 1850.este cea mai veche casa din sat.
Casa din foto nr.3 este a d-nei Ecaterina Enache si dupa cum mentioneaza d-sa ar fi facuta in jurul anului 1860.
In satul Cernica , absolute toate melodiile cantecelor populare sunt imprumutate de la lautarii care vin din oras pentru a canta la restaurantul salon al dlui Mihail Ghita, si de la fetele si flacaii veniti din regiunea de deal, la fermele dupa mosia satului.
Un astfel de cantec adus de fetele din jud. Prahova si Buzau este “La vale Leano la vale” cantat dupa urmatorul text:
La vale Leano la vale
Hai, hai Lenuto Leano,
Ca te mana o apa mare
Draga nechii Leano.
Lasa apa sa ma maie
Hai, hai Lenuto Leano,
Ca n-am tata sa ma tie
Si mama sa ma mangaie
Hai, hai Lenuto Leano,
Ca cine m-a mangaiat
A luat trenul si-a plecat
Si-a plecat in departare
Si-a umplut curtea de jale
Si ochii de lacramioare.
De stiam ca n-o sa fie
Nu purtam nici gelozie
Gelozie am purtat
Pe mine m-a ofticat hai hai
Auzita de la Ilie Elena eleva in cl. V-a care l-a auzit de la lucru cu ziua. Este cantat mult de flacai si fete, indeosebi cand intorc seara de la hora.
Cantec:
Spala mama rufele
Ca au trecut recrutele
Of! Ce dor m-ajunge-bis
Inimioara-mi plange-bis
Lacrimile valuri curge-bis
Eu mama le-am spalat
Dar … nu s-a uscat
Refren
Sui mama sus la cruce
Sa vezi trenul cum se duce
Refren
Ne duce din gara-n gara
Si ne da paine amara
Refren
Nu-I de paine ca-I amara
Dar gradatii ne omoara
Refren
Cules de la Stere iosif si Ilie Elena cl VI. Auzit de la fetele din Dambovita ce lucreaza la ferma haralambie Radulescu
Foaie verde matostat
Foaie verde matostat
Sasta noapte m-am visat
Rochita neagra facuta
Si in vol invaluita
Dimineata m-am sculat
Si mamii am explicat
Si la lucru am plecat
Dar la lucru cand venii
Apa-n cofa nu gasii
Si luai cofita pe mana
Si plecaI inspre fantana
Ma uitai pe o carare
Si vazui pe gheorghe Calare
Mai la fuga mai la pas
Cu palaria pen as
Cu cutitu de la tocila
Sa ma taie fara mila
De mine s-a apropiat
Sapte lovituri mi-a dat
Trei in piept si patru-n spate
m-a lasat pe pat de moarte
alearga maicuta alearga
cu batista de ma leaga
leagama incet si bine
ca ramane-ti fara mine
fata mamii Aurica
te-am crescut de mititica
cu lapte si cu painica
sa fii mamii frumusica
si-am zis verde pietricele
ocnele sa te manance
ocnele cele mai grele c-ai rapus fetele mele
ocnele de sare
c-ai rapus o fata mare
cules de Stere Iosif si Ilie Elena.
Foaie verde trei granate
Foaie verde trei granate Lenuto Leano
Mandruta mea de departe
s-aoleo puiule mor
te-as ruga sa scrii o carte
lenuto Leano
sis a scrii seara la luna
Lenuto Leano
Sa cetesc o saptamana
s-aoleo puiule mor
sa-mi fac inimioara buna
Lenuto Leano
De vrei mandro sa ma cati
Lenuto Leano
Intre Nistru si Carpati
s-aoleo puiule mor
ca acolo sunte-m chemati
Lenuto Leano
Mii si sute de soldati
s-aoleo puiule mor
ne bauti si nemancati
Lenuto Leano
Si de nimeni intrebati
s-aoleo puiule mor
stam in arme razamati
Lenuto Leano
Si de ofiteri mustarati
s-aoleo puiule mor
auzit de la Craciun Maria si Vasile Victoria
Din cercetarile facute, singura poezie populara pe care am intalnit-o este : “Un tantar Milionar” auzita de la Alecu Ctin de 19 ani premilitar ctg. 1946
Un tantar milionar
Venea de la potcovar
Si striga cat putea
Ca-si scosese o masea
La o nunta din Turcia
Mancai paine cu pilaf
Si in loc de scobitoare
ma scobeam cu-n telegraf
iar doi boi in colivie
tremurau de cald
iar un popa de hartie
cu mustati de cascaval
se plimba cu barca-n casa
si zicand ca-I marinar
la fel, dupa cate am cercetat, am gasit doua povesti populare, care nu au mai fost publicate , spuse de doi copii de la scoala primara , pe care le-au auzit de la parintii lor.
“Poveste” spusa de Vasile F. Ana cl. III-a primara.
Erau o data doi oameni si ei aveau doi copii: un baiat si o fata. Parintii lor au plecat o data la Bucuresti si le-au spus:copiii mamei, sa stati in curte, sa nu va duce-ti in gradina aceea mare. Dar ei nu s-au inteles si baiatul sa ratacit iar fata sad at dupa joaca. Atunci au trecut pe deasupra gradinii niste gaste salbatice si l-au furat pe baiat. Fata si-a adus aminte, -tarziu-de baiat sis a dus sa-l caute in gradina; dar nu l-a gasit. Si atunci a plecat dupa el in padure si a dat de un mar:”marule, marule, nu ai vazut pe fratiorul meu?” si marul i-a zis:”daca mananci toate merele i-ti spun”. Si fata a plecat mai departe si a dat de un ariciu si i-a zis:”ariciule, ariciule, nu l-ai vazut pe fratiorul meu?”
“L-am vazut la gastele salbatice” sad us fata la gaste si la furat, iar cand au venit ele, vazind ca nu-I baiatul au plecat din nous pre sat si au prins din urma pe fata sip e baiat, iar ea rugand pe ariciu sai primeasca, ariciul ia pitit pana au trecut gastele. Apoi ei au plecat mai departe, dand peste mar ia rugat sai primeasca sip e ei-ca venise gastele iar-“daca mancati cate un mar va las” si i-a lasat pana au trecut gastele. Si asa au scapat copii de gaste.
“Suratica”povestita de Maria Alexandru cl.IV-a primara.
A fost odata o baba si un mos si avea o fata. Mama sa a trimis-o sa scoata apa. Fata sa intalnit cu Suratica si Suratica a zis:”fata mare, hai la mine sa facem gogosi si placinte moi” fata s-a dus acasa si i-a spus mamei ei:”mama ma lasi la Suratica mea” si mama n-a lasat-o zicandu-i:”stai acasa ca te mananca Muma padurii”, dar ea nu a ascultat sis a dus. Acolo Suratica i-a zis:” stai aici!” si a legat-o sa nu fuga sis a dus in pod sa-si ascuta dintii. Atunci a venit la fata un soricel si i-a zis :” desleagate la maini si fugi, ca sad us sa-si ascute dintii”. Ea sa deslegat si a plecat. Pe urma soarecele a legat un berbec in locul ei , iar cand a venit Suratica sa manance fata, a mancat berbecul sis a inecat cu coarnele lui. si astfel soarecele a scapat tot satul de Suratica.
De la batranul ionita Rusu, am auzit urmatoarea ghicitoare:
Nimeni si nimica
Locuiau intr-o casa
Nimeni s-a dus afara la lemne
Nimica la apa
Cine a ramas in casa? (vorba “si”)
Flacaii si fetele din acest sat, pe laga dansurile nationale au inceput sa joace si dansuri de la oras: valsul, tanga, foxtrot si acestea le-au adus numai tinerii care merg la oras la diferite munci.
Se observa ca aceste dansuri modern-sunt jucate de tinerii de la tara cu multa placere. Dintre dansurile nationale cele mai jucate sunt: Hora la patru, Floricica, Refuzata, Geamparale, Braduletul, Batuta, Sabarelul, Barlaboiul si diferite hore si sarbe.
In localitate primavera, vara si toamna , copiii joaca in sat: poarca, carceiul, clincea, capra, vati-ascunselea, leapsa, baab oarba, berbecii, uliulsi porumbeii, pitita, etc. (culese de la elevii Dinache Vasile si Dunga Ion)
Toti copii primavera si vara , pe la orele 4-5 dupa amiaza, mai joaca jocul de cuvinte”Bim-bau-buf” astfel: se aseaza toti copii la gard afara de doi care raman deoparte. Unul din cei doi le spune cate un cuvant la ureche-fara sa auda celalalt-care vine sa ceara ghicind sau nu , cuvantul spus de mama copiilor –asa se numeste cel ce le-a pus numele si de aici jocul se desfasoara in felul urmator:
“-bim-bau buf”
-Cine e ?(spune mama
-Soarele.
-Ce cere?
-Feti
-Ce fel de feti?
-Sa-mi dai, sa-mi dai…………(spune orice nume pe care crede de cuviinta ca-l va ghici.)
Daca a ghicit, ia copilul cu acel nume, iar de nu, vine altul “Luna” si al treilea “Stelele”.
Este un joc foarte placut copiilor, dovada cea mai buna este ca in fiecare seara ii vedem jucandu-se
Pe linia satului.
Manifestari economice
Suprafata ocupata de satul Cernicaeste de 2640ha, iar numarul locuitorilor se ridica la 1603 locuitori. In aceasta localitate exista 251 gospodarii cu 312 capi de familie iar numarul contribuabililor este de 378. Din toata aceasta suprafata fanetele natural ocupa 17 ha, pasunile 71 fa, pomi fructiferi 34 ha, vii 54 ha, padure 1427 ha, 38 ha vetre de sat, 7 ha drumuri si 93 ha teren degradat, iar baltile 250 ha.
In medie, suprafata ocupata cu griu este de 250 ha, 10 orz, 15 ovaz, 300 porumb, 20 floarea soarelui, si 2 ha fasole. Izlazul communal ocupa o intindere de 76 ha si 4996 m.p. La o departare de 150 m de sat, exista padurea Statului, administrate de Ocolul Silvic Branesti, apartinand de directia V silvica regional din Ministerul Domeniilor, cu suprafata de 1427 ha.
In privinta solului, din satul Cernica, exista doua feluri si anume: primul de deal format din pamant brun roscat de padure si al doilea, in lunca, un pamant foarte bun pentru gradinarii, care ar putea foarte bines a fie intrebuintat la irigatii pe o scara mai intinsa si in special la orezarie.
In partea locului avem raspandita vaca sura de stepa, cea Moldoveneasca, si de Basarabia si vaca Simental, care n-a dat rezultatele asteptate, ca in alte regiuni, de pilda cele din transilvania; in total sunt 167 in tot satul. Caii sunt in numar de 116, porci(mangalita, York, si palotini)234, …… sunt peste 400, oi nu avem decat una iar pasarile sunt cca. 680. Din lipsa unui inventor précis, pentru uneltele de munca din sat, am alcatuit unul-probabil- cu agentul agricol si anume:
Pluguri 60
Grapi de maracini 56
Rarite 26
Sape 386
Casmale(harlete) 240
Greble 36
Un tractor cu trei brazed, etc.
Locuitorii sunt foarte saraci si nu pot pune deoparte nimic, fiindca ce agonisesc abea le ajunge pentru mancare, iar restul-foarte putini- le ramane pentru imbracaminte, nici nu mai putem vorbii de alte capitaluri pentru intreprinderi comerciale, etc.
Datorii, 6% din locuitori au avut la diferite banci si in special la banca din satul caldararu , care din cauza debitorilor saraci, a ajuns la faliment; unii oameni au intrat in conversiune.
Majoritatea dintre ei nu au bani suficienti pentru banci sau alte intreprinderi. Din numarul total al locuitorilor 35 lucreaza in fabricile: Malaxa, Manitiu, uzina comunala Bucuresti, si soc. G.G. E. Bucuresti; 250 locuitori manuali, 3 fierari, 9 tamplari, 1 tinichigiu, 2 zidari, 1 maistor tractorist, 2 mecanici si 2 electricieni. Migratiuni in afara de sat nu avem. In general numarul orelor de munca pe zi este de 8-10, depinzand si de intreprinderea unde lucreaza. Ocupatia de iarna a locuitorilor este facutul rogojinilor, taietori de lemne, tesut in casa, iar cei de la serviciile din localitate si Bucuresti i-si continua serviciul ca si in timpul verii.
In sat, functionarii publici de tot sunt 21 si particulari unul si tot in sat sunt patru comercianti. Asistenta sociala consta in ajutatul ce sad a de I.O.V. precum si de Consiliul de Patronaj local, copiilor saraci de la scoala(cantina scolara), iar oamenilor din diferite intreprinderi si fabric, ajutoare in imbracaminte (haine, ciorapi ghete, etc.) alimente si cate o cota in bani de fiecare copil.
Iarna sunt , cca 10-15 locuitori fara lucru, majoritatea fiind batrani ; doi chiar cersesc din cauza infirmitatii si a neputintei de a munci.
Obiceiul clacii nu se obisnuieste decat rareori, iarna cand se aduna la curatat de porumb pentru macinat. In privinta bunei stari matreriale , void a bugetele a trei familiii din sat:bogate, mijlocii si sarace.
Nr. crt. |
Numele familiei |
Suprafata pog. |
Profesiunea |
Chelt. Cu gospodaria Lei bani |
Chelt. Cu expl. propietatii |
Chelt. De ordin religios si intelectual |
Impozit/luna |
||||||||
1 |
Haralambie Radulescu |
75 |
Viticultor |
300.000 |
3.500.000 |
250.000 |
150.000 |
||||||||
2 |
Iancu C. Emanoil |
15 |
Brig silvic |
150.000 |
100.000 |
200.000 |
120.000 |
||||||||
3 |
Gh. Vasile Dedu |
2 |
Muncitor |
40.000 |
10.000 |
400 |
50.000 |
||||||||
4 |
Dtru Arghirescu |
30 |
Perceptor |
70.000 |
200.000 |
40.000 |
150.000 |
||||||||
In general aceasta este ituatia celor patru familii, cu aproximatie, din cauza ca susnumitii n’au nici un fel de carnet cu tinerea contabilitatii gospodariei.
Manifestari juridice
Statistcile cu privire la dreptul penal , nu sa putut face din cauza starii de razboiu in care ne gasim si totodata-din ordin superior – organelle in drept care ne-ar fi putut pune la dispozitie cele necesare, sunt impuse sa nu le dea, fiind acre secrete.
Dreptul de propietate se transmite ereditar, iar daca sotii nu au urmasi, vin rudele cele mai apropiate-pana la al noulea neam-binenteles ca in viata sotii au dreptul sad ea propietatea cui vor. De obiceiu o dau acelora care vor avea grija de ei la batranete si totodata si dupa moarte. In privinta contractelor scrise, foarte rar se intampla sa se faca contracte scrise, numai in cazul cand sunt capitaluri mari se intampla sa se intocmeasca acest contract, in majoritate obisnuiesc pe cel nescris-puterea lui de executie fiind foarte mare.
Istoricul familiilor din sat am tratat in prima parte
Cu privire la drepturile si datoriile in sanul familiei, am de observant urmatoarele:
1)copii necuvinciosi ii lasa prea liberi sa fie pedepsiti numai de invatator
2)preotul sa fie arbitru conflictelor familiar
3)legiferarea pedepsirii mamelor care nu-si ingrijesc copii si nu dau importanta educatiei lor
4)pedepsirea cu strictete, a murdariei si lipsei de igiena. Pedepsele sa fie aplicate pe loc, de catre medic cu drept de recurs la judecatoria rurala de pace.
Obligarea –din oficiu- a tuturor concubinilor sa incheie casatorii legale si religiose. Notarii comunei sa intocmeascalista tuturor concubinilor si a casatoritilor care au incetat convietuirea conjugal , iar concubinii minori cat si parintii lor sa fie deferiti parchetului pentru delictul de degenerarea rasei.
In casa la convietuirea a doi sau mai multi frati vitregi , se observa orecari nemultumiri din punct de vedere al drepturilor de avere al fiecaruia.
In privinta adoptiunii , nu avem decat un singur caz, prin care copilul a fost adoptat prin tribunal de cei doi parinti. De obiceiu se observa adoptiunea intre rude. Pana la varsta de 7 ani, copilul e crescut in mizerie si fara nici o educatie. De mici parintii ii invata sa injure, sa bea, ceea ce-I distreaza pe parinti sii face sa creada ca sunt destepti. Numai cand se apropie recensamantul scolar cand invatatorul vine la poarta cetateanului , mama sau tata ii spune coppilului ca un fel de recomandatie:”Domnul invatator o sa te ia la scoala si acolo ai sa vezi tu ce bataie mananci sa te faci cuminte.” Mamele nici ele nu sunt in stare sad ea o educatie copilului- mai mult se intereseaza de fete. Parte din copii cand vin la scoala nu stiu nici sa se inchine.
Dupa cum am aratat si mai inainte concubinajul este un pericol pentru acest sat si este mai numerous la tigani. Concubinajul precoce se practica pe scara intinsa cu toate ca este interzis. In mica masura favorizeaza concubinajul si scaderea sentimentului moral si religios
La tineret. Alte date nu putem lua de nicaieri fiind secret. (tinute la postul de jandarmi, referitori la infractiuni , etc.)
Manifestari politico-administrative
Institutiile publice din satul Cernica sunt: scoala, biserica, primaria si postul de jandarmi. Primarul communal cunoaste legile in curs de executie, fiind chemat-in fiecare an-cate 19 zile pentru cunoasterea legilor si indatoririle sale din conducerea comunei. La fel si notarul, secretarul au fost chemati si supusi comisiunilor in drept, lucru ce se observa din munca si inspectiile pe teren.
Deasemenea am constatat si la alt primar, Niculae Andrei, plt. Major, pensionar, provenit din activitate.
Siguranta publica este intretinuta de postul de jandarmi, care fac patrulari zilnice in comuna, linistea publica este foarte satisfacatoare. Ca infractiuni nu se pot cita decat niste furturi de mica importanta. Relatiile dintre public si jandarmi sunt normale. Comuna are 2 paznici de noapte si 3 la camp.
Medic nu avem in sat, decat moasa si agent sanitar.
Notarul comunei tine sedinte aproape in fiecare luna, pentru bunul mers al comunei, si comunicarea ordinelor date.locuitorii sunt pasnici , inteleg starea si nevoile Statului in clipa de fata si sunt supusi legilor si autoritatilor locale. Satenii sunt multumiti de felul de conducere al autoritatilor, dovada ca nu sa ivit nici o reclamatie pana in present. La fel de conducerea tarii , rugandu-ne la Dumnezeu pentru sanatatea M.S. Regelui Mihai I si a Dlui Maresal Antonescu, pentru o victorie cat mai apropiata si fara compromise. Nimeni nu judeca puterea legislative si executive supunandu-si cu totii si ajutand la orice colecte pentru tara.
In comuna sunt 17 slujbasi care lucreaza intens conribuind fiecare cu cat pot mai mult, pentru ca treburile comunei sa fie la zi, intelegand fiecare rostul zilelor pe care le traiesc si imperativul muncii fiecaruia in slujba si binele Patriei.
Foto primarie, si monumental eroilor
Cadrul cultural-scoala
Inceputul scoalei primare Cernica, nu e usor de precizat. Acte nu gasim pentru ca arhiva toata a fost arsa-de inamic- in timpul razboiului din 1916.
Dupa cate spune dascalul Nita Iosif si alti tarani batrani doin sat, reese ca se invata in tinda bisericii-cu dascali-in limba slavona si cu litere chirilice, pana la 1869. Se invata;Bucoavna, Psaltirea si Ceaslovul. Pe la 1869 se gasesc doua camera in localul primariei , unde dascalul Ion Calinescu, a invatat copii.
Al doilea invatator a fost Florea Niculescu din Cernica care avea 4 clase normale, de la scoala normala a societatii Bucuresti. A functionat la scoala satului pana la 1879. Al treilea a fost Preotul Alecu Popescu, care a functionat aici in sat de unde si era 40 de ani; de la 1879 la 1919 cand a iesit la pensie. A fost un om foarte destept si un foarte bun invatator. A invatat carte sip e un surdo-mut luind parte la cursurile de specialitate ale Dlui Davila de la Spitalul Pantelimon. A muncit asa de mult pe taram cultural incat a fost felicitat de fostul ministru Spiru Haret. Pe aceea vreme nu erau copii mai mult de 15-20 din cauza ca satul era mic. Pe timpul preotului Alecu-din staruinta lui-sa facut pe locul unde e scoala azi, o scoala de gard pe la anul 1894. Alt invatator –al patrulea- a fost Ion St. de la anul 1913-1916, care nu sa mai intors din razboiu.
De la 1919-1922 a fost dl Nicu Banu actualmente la fundulea –iar de la 1923-1926 a fost dl Stefan Popescu cu Ioana Nedu. De la 1926 pana in present , pe linga subsemnatul a mai fost dna Pulcheria Geleletu, dra Hrisia mihai si dna Victoria Folescu, care este in present la scoala.
La inceput invatamantul a fost de 4 clase primare, apoi si cu clasa a V-a. intre 1887-1888 a fost cu doua clase, asa cum a invatat si dascalul nita Iosif de 78 ani.
Cand se sfarsea anul –pe timpul sau- se dadea premii la acre asistau parintii si autoritatile. Primarul impartea cartile si coroanele elevilor care la randul lor sarutau mana primarului. Dupa serbare lautarii cantau de la poarta scolii si in cantecul lor eleviii mergeau acasa cu coroanele pe cap. Mobilierul era foarte simplu. Bancile erau lungi, incapeau in ele 7-8 elevi.
Prima scoala a fost de gard care pana in anul trecut a servit si la Caldararu, fiind transportata de aici in 1926, cand sa ridicat in locul ei cea de azi prin concursul comunei si in special a judetului, in care am venit si eu invatator aici.
Materialul didactic
In privinta materialului didactic este mare lipsa neavind materialul ce se cere unei scoale de azi. Biblioteca, desii numara 284 volume, nu are pe varste tot materialul necesar, nefiind fonduri. Majoriattea materialului este dat de Casa Scoalelor mai mult prin staruinta subsemnatului.
Muzeul scolar
Muzeul scolar a luat fiinta adata cu venirea subsemnatului, care consta in diferite monede, metale, pietre, carbuni, ceva material pentru stiintele natural si alte obiecte adunate din sat si de la elevi, ce pot intra in complectarea muzeului scolar al satului
Mobilierul scolar
Actualul mobilier se afla jumatate de la fosta scoala , iar jumatate de la construirea prezentei scoale in 1926 si consta din:
-62 de banci de brad a doua personae
-2 catedre cu postament
-5 scaune
-1 birou cancelarie uzat
-2 table de scris
-7 harti geografice
-27 tablouri istorice, religioase si stiinte natural
-2 numaratoare
-1 clopotel de alama
-2 drapele
-1 biblioteca
-6 tablouri regale si 2 ale Conducatorului
-un dulap pentru muzeu
-un vas pentru apa
-1 dulap pentru cantina cu vesela donat de o familie din Bucuresti
-1 masa cu doua banci pentru cantina donate de dl ……N. diaconescu
-2 dulapioare pentru farmacia scolara facute de subsemnatul.
Frecventa scoalei pe 10 ani(1933-1943) are aspectul ce reiese din statistica de mai jos.
Anii |
Inscrisi
B F |
Frecventi
B F |
Prezenti
B F |
Repetenti
B F |
Au terminat 4 cl. B F |
Au frecventat 7 cl. B F |
Absolventi 7 cl. B F |
||||||||
1932-1933 |
75 60 |
57 38 |
43 29 |
30 26 |
9 5 |
|
|
||||||||
1933-1934 |
76 54 |
66 35 |
52 22 |
24 30 |
14 1 |
|
|
||||||||
1934-1935 |
72 60 |
62 45 |
51 36 |
9 9 |
7 5 |
|
|
||||||||
1935-1936 |
82 73 |
57 33 |
50 40 |
31 32 |
6 6 |
|
|
||||||||
1936-1937 |
95 81 |
55 51 |
51 43 |
44 38 |
9 9 |
|
|
||||||||
1937-1938 |
99 81 |
59 46 |
46 38 |
47 36 |
7 7 |
|
|
||||||||
1938-1939 |
93 83 |
78 63 |
78 63 |
19 30 |
10 9 |
3 |
3 |
||||||||
1939-1940 |
104 97 |
75 54 |
65 40 |
39 57 |
8 3 |
6 1 |
5 |
||||||||
1940-1941 |
105 102 |
78 63 |
72 49 |
33 53 |
15 9 |
7 5 |
3 3 |
||||||||
1941-1942 |
112 121 |
48 43 |
48 58 |
64 75 |
6 6 |
4 3 |
4 3 |
||||||||
Total |
772 804 |
635 558 |
516 418 |
259 386 |
91 60 |
20 9 |
15 6 |
||||||||
Din aceasta statistica reiese ca, din 1577 elevi, cati au fost inscrisi in decurs de 10 ani, au frecventat cursurile un numar de 1193 elevi, ceea ce reprezinta un procent de 77% din inscrisi. Din acestia au terminat 4 clase primare numai 151, iar cursul primar complet 21. Un numar de 23%, nu frecventeaza scoala si motivul cel mai puternic este saracia locuitorilor ; se remarca si o rea vointa a unor parinti , natural si vina perceptorului care niciodata nu incaseaza amenzilesi a celorlalte autoritati locale , care nu dau atentiea cuvenita scoalei si progresului ei pe taram cultural.
Asa ca numarul analfabetilor din statisticile facute de subsemnatul nu trece de 15%, iar restul de 8% mai stiu 2-3 clase primare. Cei nestiutori de carte sunt chemati de subsemnatul pana la 20 de ani impliniti-la cursul de analfabeti –intre 1 Decembrie si 15 martie , in fiecare an.
Dar prin activitatea pe care o duce subsemnatul prin caminul cultural “Mihail Arghirescu”impreuna cu preotul Gh. Badie, credem ca in 2-3 ani vom schimba cu totul mentalitatea de a nu-si da copii la scoala si astfel nu va mai fi nimeni in sat, care sa nu sties a scrie sis a citeasca.
Iar prin concursul fostilor mei elevi ce in numar de peste 14 sunt in licee, sc. Militare , comert, scoli normale, voi putea forma o societate cultural care in timpul cel mai scurt va da roade insutite pentru ridicarea starii cultural a satului nostrum. Si credem ca in toamna acestui an vom putea infiinta si o cooperative de consum, etc. dar pentru toate acestea nu trebuie numai sufletul invatatorului si mai e nevoie si de ajutorul autoritatilor locale si in special de izvorul indestructibil al progresului “unirea” in gand si in fapta , lucru dupa care subsemnatul umblu de mult timp, in acest sat, dar fara sa-l gasesc inca asa cum ar trebuii.
Anexez si cateva fotografii:
1)scoala exterior
2) scoala interior(un colt national, expozitia cu lucrari deale elevilor , coltul religios, coltul eroilor, etc.)
3)invatatorii cu elevii la o serbare scolara in cadrul caminului cultural
4)elevii lucrand in gradina scolara
5)elevii la munca de razboiu culegand musetel
Cadrul religios
Viata religioasa a satului Cernica a gravitat in trecut ca si in prezent mai mult spre Sf. Manastire Cernica , ce se afla in apropiere de sat-2 km.
Satul , inca de cand sa format a avut biserica sa cu preoti gramatici ; pana la preotul Alecu Popescu-primul cu 4 clase seminariale, care a fost si invatatorul satului.
Biserica prima a fost zidita de calugari , iar a doua la 1884 zidita pe locul celei vechi izvorita mai mult din mila crestina a enoriasilor satului Cernica. Viata religioasa a fost in floare, pastrandu-si clasicismul datorita si faptului ca manastirea a ridicat duhovnicia asupra enoriasilor, care se mai pastreaza si astazi.
Pana la razboiul mondial 196-1918, credinciosii umpleau biserica, iar de la aceasta data credinta a slabit ramanand traditia ca numai la hramuri si la sarbatori mari sa frecventeze biserica un numar mai mare de locuitori.
Inv. Folescu Virgil, scoala primara Cernica Ilfov
Notificare comentarii
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.